Joey on board!

Ajutor pentru un micut bolnavior..

2012-01-20T00:29:00.000+01:00

Am primit mail de la prietena mea Ancuta despre cazul unui baietel mic, de 15 luni, care are nevoie de ajutorul oamenilor mari. Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand aflu de un copil bolnav nu pot sa nu ma gandesc ce binecuvantati suntem ca al nostru este sanatos. Si-mi imaginez ca parintii acelui copil ar da orice numa' sa fie bine.. Si din pacate n-au bani ca sa-si vada copilul sanatos. Poate putinul de la mine se aduna cu putinul de la altii si ajung sa faca repede tratamentul salvator.. Povestea lui e deja in mai toate ziarele, pe multe bloguri.. si dau si eu vestea mai departe..

Ma numesc Ionescu Mina Alexandru si am 1 an si 3 luni. Pana in 22 decembrie 2011 eram un copil ca toti copilasii de varsta mea, iubit si rasfatat. Aceasta data mi-a schimbat destinul. Parintii mei au aflat ca am o tumora la rinichi la un control medical de rutina.
Am fost operat la spitalul Grigore Alexandrescu in 27 decembrie 2011, unde mi-a fost scoasa tumora cu rinichi cu tot, o parte din ureter si 2 ganglioni, iar incepand cu ianuarie 2012 am inceput chimioterapia la spitalul Budimex.

Rezultatele anatomobiologice au aratat ca destinul meu urma sa nu fie asa de simplu. Desi la inceput medicii au crezut ca este vorba de un nefroblastom (o varianta mai usoara de cancer), analizele au aratat ca este vorba de un sarcom renal cu celule clare, o forma mai rara, care necesita un tratament chimioterapeutic dur si alternat cu sedinte de radioterapie. Din cauza varstei mici si a radioterapiei (in tara aparatele nu sunt asa de precise), tratamentul ar fi de preferat sa se faca in strainatate, la Viena, la spitalul Sf. Anna sau in Franta, clinici specializate si dotate pe oncopedriatie, unde am o sansa de supravietuire. In prezent ma joc vesel pe holul spitalului cu copii la fel de bolnavi ca si mine si astept sa incep tratamentul. Nu ne doare nimic pentru ca la aceasta boala la inceput sufera doar parintii.

Aceasta este pe scurt povestea mea si va multumesc pentru ca incercati sa-mi dati o sansa la viata.

Contul e deschis pe numele copilului: IONESCU MINA ALEXANDRU
Ron - RO04MILB0000000002948361
Eur - RO84MILB0000000002948376
SWIFT: MILBROBU
BANCA MILLENNIUM
SUCURSALA DRISTOR

Ce mai face, ce mai zice Mark..

2012-01-14T00:48:00.002+01:00

De 2 zile zice "uampa" la lampa si orice bec vede :) Si "of of" mai zice. Si daca cumva scapa ceva pe jos sau se aude un zgomot mai puternic zice ceva ce suna ca "ou" si face o fata asa serioasa. Cateodata parca vine si ne cearta, ii turuie gura pe limba lui.. si face si gesturi ca sa sustina vorbaria..

Orice pasare face "goaghil, gaghil" ceva de genu.. Trebuie neaparat sa-l filmam cand face asa ca e prea tare :)

Ne aduce hainele sa-l imbracam si noua pantofii cand vrea sa plecam afara.. Vine si ne ia de cate un deget de la mana si ne duce unde are interes.. De cateva zile vine si ne musca prin haine si nu stim cum reuseste de nimereste niste zone foarte dureroase. Il amuza cand noi zicem "au" :)

Mananca mult mai bine fata de acum 2-3 saptamani. Ii plac chestii care atunci nu-i placeau, de exemplu somon. Se joaca cu jucariile, dar prefera oricand sa stea la chiuveta, sa toarne apa cu cana sau cu ce e la indemana.

Si credem ca are un ursulet favorit. Adica de multe ori il strange la piept cand il vede.. Inca nu-l caram cu noi peste tot, deci inca nu e foarte atasat de el.

Cam astea sunt stirile pe scurt.. Dar e si maine o zi, poate cu mai mult timp pentru scris.

Despre produse pentru bebe..

2012-01-10T14:54:00.000+01:00

E foarte important si aspectul asta.. Daca in primele luni cumperi ce e mai bun pentru copil, pe parcurs parca te mai relaxezi si o data ramai fara sampon sau gel de dus si-l speli cu sapunul sau gelul tau de dus si vezi ca e ok si nu mai cumperi un produs special pentru copil. De ce se relaxeaza asa unele mame?

Nici produsele pentru copii nu sunt toate bune, dar macar pentru ei trebuie sa citim etichetele produselor, evitandu-le pe cele care contin triclosan – un compus din sapunurile lichide, care afecteaza tiroida si hormonii reproductivi ai copilului; dioxane – continut în sulfati ce produc spuma (SLS), puternic perturbator hormonal si al sistemului nervos, cancerigen; parabeni – conservanti legati de riscul de cancer si de dereglarile hormonale si nu în ultimul rand ftalati (DEP, DBP, DEHP, BBP, DMP) – se gasesc în mod obisnuit în parfumuri, lac de unghii, sampoane, cu efecte adverse pentru fertilitatea viitoare a sugarului.

Pentru un plus de siguranta, foloseste produse dermatocosmetice, care se gasesc numai in farmacii sau produse handmade, cu ingrediente naturale preparate de o sursa de incredere.

Idei: Natural e mai bine, Galador, Bio Cosmetica, Lavandine, Julliene Cosmetic, Reverto Concept

Fierul la copii mici

2012-01-10T01:10:00.000+01:00

Daca as avea niste ochelari speciali ca sa vad cat fier asimileaza bebe ar fi super tare.. Dar nu am ochelari din aia si nici analize n-am facut inca, deci nu stiu cum sta Mark la capitolul FIER.

E nevoie de fier in organism ca sa se faca celule rosii in sange, pentru ca ele duc oxigenul prin corp. Daca nivelul de fier e scazut pot aparea deficiente de crestere, probleme de invatare sau chiar de comportament. Nivelul de fier scade intre 1 si 3 ani, deci e nevoie de atentie deosebita. Ce pot face acasa? Sa-i dau fier prin alimentatie. Un copil are nevoie de 7 mg de fier pe zi. Cel mai usor asimilabil fier se gaseste in carne. Mai este fier si in vegetale, dar e mai greu de absorbit de intestine. Insa ambele variante trebuie mancate pentru ca s-ar putea ca un aliment care contine fier usor asimilabil sa ajute la absorbtia fierului mai greu de asimilat. Un exemplu: o felie de paine din faina integrala cu o felie de carne de curcan.

Alimente bogate in fier usor asimilabil: carne de vita slaba, carne de porc slaba, carne de pasare (in general carnea inchisa la culoare), scoici, creveti, somon, ton si oua.

Alimente bogate in fier mai greu asimilabil: prune si suc de prune, stafide, smochine, unt de arahide, fasole boabe, tofu, hummus, legume cu frunze verzi cum ar fi frunze de ridiche, varza si broccoli, fulgi de ovaz sau budica de gris, paine imbogatita, paste si cereale.

Vitamina C ajuta la absorbtia fierului, deci trebuie crescuta portia de alimente cu continut mare de vitamine. Combinatii bune: cereale imbogatite cu fier si suc de portocale, ovaz cu capsuni sau kiwi, hummus cu felii de rosii si ardei rosu, paste cu broccoli etc.

Alta metoda de a pune niste fier in mancarea copilului este sa gatesti in tigai sau vase de fier.

Nu trebuie exagerat cu laptele (care n-are fier) si astfel sa-si piarda pofta pentru alte alimente valoroase din punct de vedere nutritiv. Sunt multi copii care beau mult lapte, pentru ca sunt obisnuiti de mici si daca beau 5-6 portii pe zi nu mai ramane loc pentru alte alimente. Mai sunt si acei copii care daca nu prea au chef sa manance la pranz sau seara, primesc o portie de lapte ca sa tina de foame. Problema apare cand se exagereaza cu un fel de mancare, fie ca e lapte, fie ca e alt aliment. Sunt sanse mari sa aiba lipsa de fier.

Intre 6 si 18 luni majoritatea pediatrilor verifica nivelul de fier.. Si au prioritate copii cu greutatea peste medie. Studiile arata ca acei copii supraponderali, adica mananca mult dar nu neaparat mancarea potrivita, sunt cei cu probleme in asimilarea fierului.

Parintii pot observa cateva semne care arata o anemie cu deficit de fier: ten palid, somnolenta, dureri frecvente de cap, ameteli, iritabilitate sau maini si picioare reci.

Inainte de a-i da supliment de fier trebuie facute analize si fie reconsideri dieta, fie adaugi fier o perioada de timp la indicatia medicului.

Adaptare de aici.

Kaki

2012-01-09T15:27:00.001+01:00

Cred ca l-a vazut multa lume pe raft la raionul de fructe din multe magazine, dar oare cata lume s-a incumetat sa-l cumpere si sa-l guste? :) Fructul de care vreau sa povestesc azi are o gramada de nume. I se zice Kaki, Khaki, Kaki Silva (in ungureste), Kaki Sharon, Sharon, Persimmon (in engleza) sau Diospyros kaki.

Este un fruct portocaliu care seamana cu o rosie, dar care are gust de para amestecat cu dovleac sau piersica (o varianta mai dulce de kaki). Are forma rotunda-ovala, au o coaja subtire portocalie, care este comestibila (dar de obicei nu este consumata) si poate ajunge pana la 500 g/bucata.
Înfloresc din mai pana în iunie, iar fructele se recolteaza în octombrie-noiembrie, cand frunzele deja încep a se usca, si cad. Dupa recolta, kaki se coace rapid, de aceea nu se poate pastra mult. Necopt contine foarte mult tanin. Asa consumat, simtim un film pe dinti si limba, care nu este tocmai placut. Plus ca excesul de tanina poate provoca indigestie. La temperatura camerei, se poate pastra cateva zile. Kaki se pot usca. Fie în aparate speciale, sau însirati pe ata/sau asezati pe gratare într-o încapere bine aerisita si uscata. Devin maronii, iar în interior raman destul de suculenti si dulci.
Proaspeti se pot folosi perfect la o salata de fructe, pe tarte, în creme. Se pot folosi si în/pe prajituri coapte, precum caisele. Dupa coacere, au cam aceeasi consistenta si culoare.

19 luni!

2012-01-09T01:08:00.000+01:00

A sosit ziua de 8, cand Mark a implinit 19 luni.. Si ce e nou? Ei, ne uimeste in fiecare zi cu ceva nou :) As putea zice ca face si traznai, dar prefer sa le zic noutati :)))) Adica trage de o lampa de citit ce o tinem langa canapea - deja e toata indoita teava de sustinere.. A mazgalit cativa pereti cu pixul - bine ca avem vopsea pentru retusuri.. Ma ajuta sa spal vase - uda tot in jurul lui si pe el :) Apasa pe butonul de tras apa la WC - vedem cat va fi factura luna viitoare. Apasa pe odorizantul din baie - in 2 zile l-a terminat :) Dar e asa dragut cand il auzim ca scoate sunete noi, ca vine si ne arata pisica (cica = tzitza pe ungureste) si zice "mia-mia" sau un fel de "gogl-gogl" cum face gasca :))) Rata face "hap-hap" pe ungureste si cand vede rata se aude si "ap-ap" :) Ultima faza foarte faina cu rata o s-o incarc pe net si postez link-ul la pagina cu filmulete.

Tot in perioada asta a inceput sa faca niste chestii care nu ne plac, dar.. nu prea stim cum sa ne comportam cu el. Cand nu-i convine ceva se intinde pe jos si incearca sa planga.. Adica face un fel de spectacol. Si ieri ni l-a servit la Ikea, ca nu am vrut sa-l iau in brate (pentru ca aveam mainile ocupate).. Si azi la Tesco.. ca vroia in zona de joaca pentru copii, insa acolo nu primesc copii mai mici de 3 ani.. si in ambele situatii l-am lasat sa stea pe jos, ne-am uitat la el si-am asteptat sa termine.. Apoi s-a ridicat si-a venit la noi razand, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat :D Am citit pe tema asta si chiar ma gandeam cand o sa vina momentul.. si-a venit. Parerile sunt impartite si de data asta. Unii spun sa-l ignori si astfel sa-i arati ca dezaprobi comportamentul.. iar alti experti spun sa-l iei in brate si ca sunt sanse mari sa se linisteasca in imbratisare. Am incercat acasa (ca face si acasa) varianta cu imbratisatul si ma impinge si plange mai cu foc, si astfel a ramas varianta cu ramasul calm si vorbitul cu el in timp ce e pe jos. In nicio situatie nu l-am parasit, adica am ramas in raza vizuala si i-am vorbit. Nu credeam ca vom reusi sa fim asa calmi cand o sa ne faca asa scenete, dar uite ca reusim. Poate pentru ca inca nu sunt crize de isterie cu tot tacamul: tipete, plansete, dat din picioare si aruncat pe jos. Mark deocamdata se pune pe jos si scanceste.. incearca sa fie convigator prin plans. Site-ul Sfatul parintilor mi-a fost si imi este de ajutor.. Banuiesc ca a fost de vina oboseala.. era aproape ora de somn si probabil agitatia din magazine l-au obosit peste masura. Foame nu cred ca-i era.. in ambele situatii mancase destul de bine - mancare sanatoasa, fara dulce si fara sucuri. Am observat ca e schimbat cand mai mananca ceva dulce.. la inceput e vesel, energic.. dar incet-incet incepe sa fie marait si agitat si nu-i convine nimic.. si tare greu reusesc sa-l adorm in zilele cand mai prinde cate un biscuite :(

E iara tarziu cand m-am apucat de scris si iara tre sa ma opresc si sa merg la somn.. Poate anul asta voi posta mai des sau macar voi continua postarile incepute :)

Vorba goala

2012-01-08T21:58:00.001+01:00

Azi m-a traznit ceva.. Mi-am dat seama, desi cred ca stiu de vreo 15 luni, ca sunt cam singura.. Adica este familia, sunt prieteni in tara / pe net, dar.. in anumite feluri tot singura sunt. Si m-a traznit cand eram la cumparaturi, cand vroiam sa-mi iau un sampon!?! Vorbesc cu prietene, dar despre alte lucruri.. nu prea avem cand sa avem "vorbarie goala". In scris e cam greu sa fie vorbarie.. Si-mi lipseste socializarea de care aveam parte cand lucram, cand eram in alt mediu.. Ca vrand-nevrand mai afli ce si-a luat cineva, ce vrea sa mai testeze altcineva, ce nu i-a placut altcuiva etc. Si asa m-am trezit ca nu stiu ce sampon sa-mi iau, pentru ca nu sunt multumita de cel pe care il am acuma :( Of, ce probleme am si eu, nu? Am ajuns la momentul la care imi lipseste vorbaraia goala... si sper sa-mi treaca repede. Sau sa gasesc metode de a atrage oamenii in discutii scurte despre produse folosite zilnic - sampon, gel de dus, detergent, solutii de scos pete etc.

An nou.. si ce-mi doresc..

2012-01-01T17:03:00.003+01:00

E clar c-am intarziat cu ultimele mesaje, dar am un an la dispozitie sa scriu despre ce s-a intamplat in trecut :) Daca o sa-mi mai amintesc..

Pentru anul ce tocmai a inceput imi doresc sa fim sanatosi si noi si bebe umblator si catarator. Sanatate imi doresc si pentru restul familiei. Apoi sa am rabdare muuuulta, sa am intelegere pentru tot ce va urma sa faca prichindelul nostru.. scris pe pereti si cate altele pe care nu vreau sa le pomenesc ca sa nu-i dau idei.. Si imi doresc sa fie la fel de curios, insa si rabdator cu noi.. sa invete multe, sa ne povesteasca despre toate cu aceeasi pasiune.. si poate anul asta incepem sa-l inteleggem :)

Mai visez la niste calatorii, avem de descoperit Ungaria.. si poate reusim sa vizitam zone din cele 4 puncte cardinale.. Ar fi pe lista si Praga, desi e un pic cam departe.. dar nu asa departe e Bratislava si e la fel de faina.. Sper sa terminam de amenajat si apartamentul.. mai avem de vopsit dormitorul si sufrageria.. si ne oprim ca de 1 an si ceva tot amenajam :)

As vrea sa revad si prieteni dragi din Bucuresti.. si asta e o calatorie trecuta pe lista.. si poate dupa ce nu mai alaptez, reusesc o evadare cu prietena mea din copilarie Cory, la un spa.. Mai este pe lista si nunta fratelui meu cu o fata tare faina, Nely.. si avem de lucru pentru acel moment :)

Mai vreau sa ma apuc de nasturit, ca s-au cam plictisit nasturii in cutiute si borcanase. As vrea sa am activitati creative cu Mark, dar nu stiu daca o sa aiba curiozitate si rabdare.. Vom vedea!

Doresc tuturor un an nou ca in filmele mele preferate: multa iubire si romantism, multa veselie si joaca, foarte putina drama sau deloc, actiune si agitatie cate un pic presarate ici si colo.. decoruri schimbate din cand in cand si neaparat final fericit!

18 luni!

2011-12-09T12:41:00.001+01:00

Cu cat creste Mark scade timpul liber sau timpul pentru scris.. Nu vreau sa renunt la blog, dar e si mai greu sa gasesc timp sa scriu despre bebe, despre ce mai face sau ce mai zice..

Sunt multe adunate si acum e greu sa-mi aduc aminte..

Pe scurt.. isi aduce hainele sa-l imbrac cand iesim afara.. papucii inca nu :) Ar putea iesi in sosete daca ar fi dupa el. Dar imi aduce mie papucii si ma incalta.. nu se potrivesc mereu:))

Se spala pe dinti de fiecare data cand mergem in baie.. Si daca nu pun pasta pe periuta nu e bine :) Cand ii spal fundul mereu se aprovizioneaza cu ceva din baie si il las, pentru ca il tine ocupat si-i pot pune scutecul. Nu face la olita si cred ca mai incercam si direct pe wc. Ne aduce flori (de plastic) sa le mirosim si rade pana nu mai poate daca (ne facem ca) stranutam dupa ce le-am mirosit :)) Ne trage de mana unde vrea.. daca vrea ceva si nu ajunge.. Il pot lasa la chiuveta toata ziua sa se joace cu apa.. sa toarne dintr-un vas intr-altu sau sa amestece cu o lingura.. La fel si cu orezul.. il poate transfera dintr-un vas in altul jumate de ora.. Oricum, toate activititile se intampla numai daca sunt langa el..

Vaca face "maa" si oaia un fel de "baa". Ne-am gandit ca poate nu stie sa-l spuna pe U, dar stie.. ca in "uau" suna foarte clar :))) Cand vede luminite (si vede o gramada in perioada asta) mereu zice "uau-uau" si e foarte fascinat de ele.. Acasa butoneaza instalatia de la brad de cateva ori pe zi.. sau lampa de citit. Bradul este doar pe jumate impodobit.. jumatatea de sus.. (Am facut brad "asa repede" ca era o oferta buna la Ikea:) si ca plecam inainte de Craciun si am vrut sa simtim miros de brad in casa).

Cadou pentru ziua lui - primii lui pantofiori Adidas :)

Cam atat pentru moment!

Cu cine seamana Mark?

2011-11-21T15:30:00.001+01:00

Asta e intrebarea.. Noi zicem ca seamana cu el, pentru ca luam trasaturile pe bucati si zicem ca sprancenele sunt la fel ca ale mele, forma ochilor o combinatie intre noi, culoarea ca a lui Rudi, nasul ca al meu, buza de sus seamana cu a lui Rudi, cea de jos cu a mea.. si gropita din barbie? Nu stim.. Lumea zice ca m-am uitat dupa un barbat cand eram gravida si ca ala avea gropita si de asta are si Mark :))))

Toata lumea imi zice ca Mark seamana cu Rudi.. si apoi isi cam cer scuze :))) De ce? Si mie imi place de Rudi, deci e ok ca seamana asta mic cu el, nu? Se tot zice ca baietii seamana cu mamele.. si fetitele cu tatii. Asta inseamna ca tre sa fac o fata care sa semene cu mine? Hmm.. mai vedem..

Ce puneti sub brad?

2011-11-21T13:45:00.001+01:00

In lumea mamicilor, Laura Frunza este un nume :) Este creativa si de mare ajutor pentru mamicile incepatoare.. cel putin asa consider eu. Acum organizeaza un concurs pentru sarbatorile de iarna.. Detalii aici:
http://laurafrunza.com/2011/11/21/voi-ce-puneti-sub-brad-concurs-de-craciun/

Raport la 17 luni

2011-11-16T14:30:00.001+01:00

Am ramas in urma cu stirile.. Saptamana trecuta am fost la medic pentru un vaccin si am aflat cate kg are si cati cm:) Deci, la 17 luni si 2 zile avea11,320 g si 85 cm. Maine mergem iara, sa vedem daca-l mai cantareste :) Vaccinul nu l-am facut pentru ca era inca putin racit, dar sper ca maine sa fie in regula.. N-a mai tusit, nasu n-a mai curs.. semne bune, nu?

Si eu sunt ok, mai tusesc cateodata si cand ies afara curge si nasu :)

Facem lista pentru Mos Craciun si e greu ca n-avem inspiratie.. Asteptam sugestii pentru cadouri pentru copii intre 9 luni si 21 de luni, fetite si baieti :)

Aproape 17 luni...

2011-11-06T22:41:00.000+01:00

Greu mai reusesc sa-mi fac timp pentru scris.. m-am apucat de cateva ori ca de multe alte ori.. scriu 2-3 randuri si-apoi trebuie sa ma opresc. Stie toata lumea de ce.. sau banuie :)
Ce e nou?
Ne apropiem de 17 luni.. Nu l-am mai cantarit, dar are in jur de 11.. nici cm nu prea stiu.. incape in haine de 18 luni, deci e in grafice..
Saptamana trecuta am avut o noapte grea pentru ca bebe a vomat tot.. Chiar ma gandeam care sunt cele mai stresante situatii pentru mine.. Si febra si voma sunt pe acelasi nivel. Si desi am mai trecut prin asa ceva, tot nu ma simt pregatita sa fac fata. In situatiile de genu e important sa stii ce sa faci in acele momente pentru ca de asta depinde evolutia lui, daca mai da afara, daca se poate odihni cat de cat.. si tu pe langa el :)
Tot am zis ca o sa-mi fac o pagina cu ce e de facut in situatiile astea grele.. si cu atat am ramas :(
So.. In niciun caz nu se da apa sau ceva de mancare pentru ca se poate reincepe show-ul.. O solutie la indemana e sa prepari 2 linguri de miere (sau zahar) cu un sfert de lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un litru de apa.. dar in inghituri mici: 1-2 lingurite la 5 minute distanta. O sa revin pe tema asta alta data.
Bifam zilele astea si o tuse.. nu stiu de unde a aparut.. dar maine vedem cu tanti doctor cum putem s-o trimitem de la noi.. Si eu am avut niste simptome - m-a durut gatul si nasul parca a fost putin infundat. M-am tratat cu ceai de soc si miere (o minune pentru durere de gat) si citrice, umidificator si parca a cam trecut.. Vedem maine dimineata:)
Pentru bebe am pregatit ridiche neagra cu miere (ridichea se scobeste si in scobitura de marimea unei nuci se pune o lingura de miere si se lasa la loc caldut vreo ora.. o lingurita din zeama se poate da dupa masa si-apoi nu se mai beau lichide macar jumate de ora). Alte remedii naturiste stiti? Am citit cateva despre durerea de gat aici si aici, dar nu am aplicat decat ceaiul de soc..
Altfel totul e cam la fel si totul e nou.. adica asa pare pentru noi, care vedem zilnic omuletul asta mic care face tot mai multe chestii, scoate sunete noi..
Nici in seara asta nu pot sa ma intind la scris.. ca dimineata ne trezim sa mergem la medic.. Dar imi tot zic ca ar trebui sa fac tot posibilul sa scriu oricat de putin, despre orice.. important e sa scriu :)

1 an..

2011-10-16T22:31:00.001+02:00

Atat a trecut de cand stam la casa noastra.. Acum pare c-a trecut repede.. C-a venit iara toamna.. si e tot insorit ca si anul trecut pe vremea asta, cand ne mutam aici. Daca anul trecut era casa goala, acum e plina deja.. tot nu e gata, dar e muuult mai aproape de "acasa". Si-apoi acasa e unde esti cu cei dragi, nu?
De multe ori m-am gandit la ce-mi place aici, sa fac un fel de comparatie cu fostele "acasa".. dar oare ce rost are? Am scris de multe ori ca-mi plac trotuarele de aici si ca le apreciez mai tare dupa fiecare vizita in tara :)) Ca sunt parcuri multe aproape de noi, ca e piata cu de toate aproape de casa, ca e la indemana aproape orice iti doresti.. Am ales sa stam aici si s-a dovedit a fi o alegere buna.

Ce s-a mai intamplat cu subiectul blogului? Am facut o mica lista cu ce spune.. am tot zis ca nu vorbeste, dar scoate multe sunete in ultima perioada.. si unele suna cam asa: "mama", "tata", "papa", "baba", "apa", "hinta", "ata (asta)", "ici" + altele care nu stiu ce inseamna.. Ca-l apuca uneori sa povesteasca sau sa ceara ceva si zice de toate, numa sa primeasca. Azi vorbeam despre ceva.. si a iesit un sunet din gura lui care suna ca si cuvantul "probabil" :))) Si care bineinteles ca s-a potrivit foarte bine cu subiectul. Iar cand vede un caine zice cu o voce groasa "vau-vau" ca asa face pe ungureste.
Danseaza tot mai mult.. ii place piesa din reclama cu Romania.. si de la Lidl :)) Daca aude pe cineva aplaudand aplauda si el. S-a intamplat sa faca cu mana cuiva in semn de "pa" fara sa-i mai zic eu..
Cand ne spalam pe dinti sta pe scaunel si scuipa si el in chiuveta. Inca nu iese scuipat, dar sunetul e bun.. Ne imita in multe situatii deja.. si mi-e ciuda ca nu-mi amintesc de toate cand ma pun sa scriu..
Cand punem rufe la spalat ma ajuta si el.. e greu ca nu stie culorile si daca ar fi dupa el as spala albe cu negre si cu rosii :) Dupa, mergem sa le punem la uscat.. iara am ajutor.. si de multe ori am gasit haine umede duse prin casa prin tot feluri de locuri.. :)) Dar primesc cu placere orice fel de ajutor.
Sunt multe situatii care merita povestite, insa atunci cand se intampla nu le pot scrie.. si mai tarziu nu prea mi le mai amintesc.. sunt prea multe.
Va urma :)

16 luni!

2011-10-10T15:08:00.001+02:00

De obicei reuseam sa scriu chiar in ziua aniversarii, dar de data asta nu mi-a iesit.. Mark are deja 1 an, 4 luni si 2 zile!!! Cu ocazia zilei lui l-am tuns, ca nu se mai putea.. era greu si la spalat, ca era multa spuma de clatit :) si era si cald pentru el..

De data asta a plans, n-a vrut sa stea deloc la tuns.. Initial am vrut sa-i scurtam parul un pic in fata, dar pentru ca se misca mult nu prea a reusit sa-l tunda cu foarfecele si-atunci a bagat masina si asta a iesit. In 2 luni creste la loc..

A durat un pic sa ne obisnuim cu el, dar e tot Mark..

E inca racit, dar semnele arata ca o sa se faca bine.. nu mai tuseste, mai are niste muci.

Am facut planul de bataie pentru t>?oamna asta.. si astept sa se faca bine complet, ca sa stimulam imunitatea asta si sa ne intarim pentru iarna.. Am insistat pe fructe si legume de culoare verde (broccoli, mazare, fasole verde, dovlecei, praz, avocado, salata verde, kiwi, struguri, mere) si de culoare galbena si portocalie (morcov, dovleac, porumb, ardei, clementine, portocale, mere, pere, caise confiate). Mai sunt si altele, dar astea le iau sa le prepar ca-i plac lui Mark. Nicio masa de dimineata nu se poate fara cereale integrale. De obicei pun in 2 boluri - din unul mananca el singur cu mana, alege fulgii de porumb sau de orez.. si-apoi completam cu cerealele amestecate cu lapte.

La capitolul ceai nu am stat niciodata foarte bine, dar inca incerc.. acum e ceaiul de macese pe lista, ca ajuta in caz de raceala. Il bea si nu prea. Catina nu am gasit aici, dar mai caut.

Pentru ca am auzit de la Rebe ca in Romania se fac analize la copii la implinirea varstei de 1 an si ca majoritatea ies cu lipsa fier.. (in special cei alaptati) am luat si sfecla rosie si-i place mult. Dar nu pot nici din asta sa-i dau prea mult, ca are nitrati si iar nu e bine. Hmm.. pe tema asta ar trebui sa scriu multe, mai ales ca in ultimele 2-3 luni am descoperit cateva bloguri care mi-au cam dat peste cap cunostintele si ideile despre alimentatia copilului mic. Dar este vreme pentru toate. Scriu mai greu, dar pana la urma scriu :)

1 an si aproape 4 luni..

2011-10-06T23:07:00.004+02:00

Au trecut din nou cateva zile.. cam multe.. de cand n-am mai scris. Motivele sunt mai multe.. nu am fost acasa.. am tot umblat si-apoi bebe a fost un pic racit.

Ce s-a mai intamplat intre timp? Pai.. asa de multe ca nu prea mai stiu ce sa scriu si in ce ordine. Tot zic ca scriu si postez mai tarziu, dar nu apuc.. si uit. Am pus poze multe in luna septembrie, pozele zic mai multe decat cuvintele mele, nu? :)))

E important ca se dezvolta bine, ca "vorbeste" pe limba lui mult.. si parca in fiecare zi scoate alte sunete. Cum am mai zis.. daca vrei poti sa intelegi multe cuvinte.. Ii zicem cum fac anumite animale si parca zice si el. Nu suna clar, dar aduce cu sunetul pe care l-am facut noi.. Asta se intampla la gaina, caine si pisica.. la rata, gasca, capra sau vaca n-a prea reactionat. Mai repetam :)

Acum umbla pe varfuri.. are echilibru tot mai bun, se catara fara frica peste tot.. Prinde cu degetele tot mai bine.. si azi a nimerit gura cu lingurita.. deci, face tot mai putin dezastru cand mananca.

Lucram la capitolul olita.. dar nu insistam foarte tare. Suntem de parere ca pana nu constientizeaza ce se intampla cand se intampla pisu si caca n-are rost sa ne agitam foarte tare. Speram sa nu gresim..

La capitolul mancare.. ii plac strugurii foarte tare (cei roz) si a mancat zilnic in ultima perioada. I-am dat sa guste cartof prajit si nu i-a placut :) si sper sa-si pastreze obiceiul. Este foarte interesat de tot ce mancam si bem noi, deci tre sa fim foarte atenti. Aproape ca a reusit sa deschida o sticla de suc (hmm.. mai bem si noi din cand in cand) si apoi incerca sa scurga sticla sa guste si el continutul :)

Si tot la capitolul asta.. acum se murdareste mult mai mult decat atunci cand am inceput diversificarea.. il schimb dupa fiecare masa. Dar am descoperit o solutie foarte buna pentru pete.. Alaptez in continuare.. el nu da niciun semn ca ar vrea sa renunte. Am multe momente cand sunt obosita tare, dar sa renunt inca nu m-am gandit. Tot sper ca o sa fie ceva care sa vina din partea amandurora in acelasi timp :)

De ceva timp a redescoperit jucariile.. si se joaca asa cum ar trebui. Pana acum le folosea doar pe jumatate, ca sa zic asa.. acum apasa toate butoanele sau trage de clapete.. pune cuburile unele peste altele etc. Acum cautam si alte jucarii pentru el.

Ziceam ca a fost putin racit.. inainte a avut un episod cu rosu in gat si cu febra. Pfuu ce nu-mi place cand are febra. Dar a trecut si asta. Si-a venit raceala.. adica niste muci care trebuiau scosi.. Saracu de el incepea sa planga numa cand ma vedea cu sprayul cu apa marina.. :( Dar azi deja era mai bine.. doarme ok, mananca bine.. acusa trece si asta.

Ar mai fi de zis.. dar as avea si altceva de facut.. si sa dorm :)

Of of of..

2011-09-26T11:58:00.003+02:00

De ce nu se vorbesc toti doctorii intre ei, la o conferinta sau la o cafea si sa se puna de acord cu anumite chestii?

Cum ar fi alaptatul?

Saptamana trecuta a avut Mark febra si l-am suspectat de rosu in gat pentru ca n-a prea mancat, vroia numai in brate la mine.. si cred ca si eu am contribuit la starea lui cand i-am dat sa bea apa, pe care o credeam la temperatura camerei :( Asa, si daca a avut febra am scazut-o un pic, ca sa fie mai confortabil pentru el (si pentru mine) si cand se putea am mers la doctor.

Am avut "noroc" sa fie plecata doctorita in concediu si astfel am ajuns la colega care ii tinea locul.. Daca nu era musai nu ma duceam. De ce? Ca era o femeie care nu arata a doctor si se pare nici nu se prea comporta ca un doctor. Hai sa lasam aspectul (unghii neingrijite, date cu oja - ca sa acopere murdaria.. sau poate a decojit nuci si de asta erau asa de negre unghiile, parul in toate partile si un halat pus pe ea, ca sa para doctor) si sa comentez doar despre calitatile aratate de medic.

Pentru ca nu era prima data cand eram la un control stiam ce urmeaza.. cel putin, credeam ca stiu. Ajungi la medic, ii spui ce simptome are, povestesti despre febra, despre scaun, despre ce a mancat (daca a mancat) si astepti controlul. L-am dezbracat ca sa-l poata asculta, a zis ca nu e nevoie; i-a pus stetoscopul de 2 ori pe piept si de 2 ori pe spate (la celalalt medic ascultarea asta se face altfel - il asculta cel putin 2 minute (de cel putin 9-10 ori muta stetoscopul).. i-a verificat fontanela si apoi s-a uitat in gat, dar fara sa-l menajeze sau sa-i vorbeasca si sa-l linisteasca. Diagnostic "rosu in gat" si inca ceva.. (a ramas scris pe reteta).

A urmat tratamentul.. ii dai siropu asta de 3 ori pe zi si picaturile astea amestecate in ceai.. "Ce ceai?" Ceai de copii.. "Care e ceaiul de copii?" Orice ceai. "Adica de menta, de musetel, de fenicul, de care?" Mi-a zis ceva firma.. si i-am zis ca eu nu-i dau ceai la copil, numa' apa si lapte. Si cand am zis lapte.. Parca a inteles ca ii dau otrava.. "Inca suge?" si cu o mutra de dezaprobare. OF! Dar ce are daca il alaptez? Are 15 luni jumate, e asa de mare? Si-atunci de ce alti medici si pana si Organizatia Mondiala de Sanatate recomanda sa alaptezi pana la 2 ani? OF!

De asta sunt suparata pe medicii romani. Bineinteles ca nu generalizez, insa generatia care acum se apropie de pensie este super invechita si cu idei care nu se prea potrivesc cu timpurile in care traim.

Despre felul in care se recomanda inceperea diversificarii nu mai comentez acum, ca sunt destul de amarata de felul in care este tratat alaptatul..

Tot despre Mark :)

2011-09-12T14:37:00.005+02:00

Am uitat sa scriu ceva foarte important si sigur o sa uit sa-i zic cand o sa fie mare.. E curajos! Se poate sa fie mai adevarat faptul ca nu e constient de pericol, nu s-a intamplat inca nimic care sa-l sperie.. dar, fata de alti copii noua ni s-a parut curajos :)

Pana cum ne-a dovedit asta cand se apropie de catei si vrea sa puna mana pe ei.. si cateii sunt de toate taliile:)) Cand vrea sa prinda furnicile de pe jos sau alt gandac aparut in calea lui.. Cand urca scarile sau le coboara.. cand se da pe topogan, cand se urca pe scaune.. Ne e frica noua mai tare si nu-l lasam sa faca lucrurile pe care ar vrea si cred ca ar si putea :)

Mark implineste astazi 15 luni!

2011-09-08T14:06:00.003+02:00

Bebele nostru creste in fiecare zi si cu fiecare zi care trece nu prea mai e bebe. Cine are copil (sau macar in preajma lui) stie ca "incredibil" e putin spus cand vine vorba de trecerea timpului, de cat de repede creste. Daca mai ieri ii masuram picioarele si erau cat degetul meu aratator, acum sunt aproape cat palma mea..

In ultima luna am avut perioade mai grele pentru ca au crescut niste dinti si masele.. dar, a trecut. In ultimele 2 saptamani a facut chestii noi.. se catara pe scaune, vorbeste mult (pe limba lui) si sigur ne intelege. Spune "ma-ma" si "ta-ta" si "ba-ba" si "a-va" si "a-ta" si o data a spus si "taci" :)))) Incepe sa fie constient ca daca plange (si stim noi ce fel de plans e ala - plans fara lacrimi) ne atrage atentia. Ridica mainile in aer sa-l luam in brate.. ridica mana si bate palma. Mai avem de lucru la datul de "noroc", asa cum dau barbatii. Face cu mana cand plecam, dar numai cand are el chef :)

O perioada n-a vrut sa manance mai nimic si sigur a slabit.. acum si-a revenit si mananca el singur de multe ori.. Inainte, cand ii dadeam peste pasat si amestecat cu legume il manca.. acum, daca simte o bucata o scuipa afara. Eh, mai incercam si alte soiuri de peste si alte metode de preparat.

Mancaruri preferate nu pot spune daca are, ca daca e sa manance, mananca tot, daca nu.. nimic. Pastele le mananca in orice sos.. branza la fel.. fructele ii plac sigur.. si cel mai mult i-a placut zmeura.. Astazi am gasit capsuni si le probam pentru prima data in viata lui.

Am fost si cu bicicleta.. si i-a placut. Ne era teama ca n-o sa-i placa pentru ca are casca in cap.. dar cand l-am pus in scaunel, a uitat de casca :)) Uite si dovada.

Ii place sa se dea in hinta.. asta stim de la 8 sau 9 luni, cand l-am dat prima data :) Sa se joace in nisip (cu jucariile altora), sa-i ajute pe altii la treaba..

si sa mearga prin frunze uscate..

Faza zilei..

2011-09-05T16:08:00.004+02:00

Desi s-a intamplat acum cateva zile, nu pot trece cu vederea ce face copilul nostru noaptea, inainte de culcare :)))

Au venit in vizita matusa si unchiul lui.. si pana s-au dus la masina sa mai aduca din bagaje.. pispirelul s-a strecurat pe usa.. si-a inspectat coridorul in scutec :)

Metode specifice de stimulare a bebelusului de la nastere la 6 luni - Atingerea

2011-08-29T13:04:00.005+02:00

Atingerea - exista alta modalitate de a-ti arata dragostea? Doar prin contact fizic apropiat ii arati iubirea si se recomanda sa-l tii in brate cat mai mult. Orice imbratisare e menita sa-i dea celui mic senzatii noi si totodata sentimentul ca este in siguranta. Alte momente cand se poate stimula simtul tactil sunt la baita, la masaj sau la schimbarea scutecului.

Orice atingere cu buzele pe pielea bebelusului provoaca placere de ambele parti. Sau mici gadilaturi pe burtica, pe picioare si talpi.. Fiecare parinte descopera ce-i place celui mic si continua sa-i faca pe plac :)

O alta metoda pentru a-l face receptiv la atingeri este sa pui in contact cu pielea lui diferite materiale - panza de in / bumbac, matase, blana ecologica, catifea. Cand e mai mare poate fi pus pe jos sa simta podeaua de lemn, linoleum, covorul etc.

Jucariile sunt si ele interesante.. orice jucarie moale de plus, cuburi din materiale textile sau de lemn.. Sau cine stie sa coase putin isi poate scoate copilul din anonimat cu colectia de body-uri cu aplicatii..

Un elefant decupat de pe un material cu imprimeu dragutz si aplicat pe body bebelusului..

O bufnita din fetru aplicata pe partea din fata a body-ului ii va trezi interesul..

Sau doar niste litere din fetru aplicate pe tricou..

Sau doar niste embleme cumparate de la mercerie si aplicate cu fierul de calcat.. :)

Metode specifice de stimulare a bebelusului de la nastere la 6 luni - Auzul

2011-08-29T13:03:00.002+02:00

Auzul bebelusului e dezvoltat inca din burtica.. si prefera vocea umana oricarui alt sunet. Prin auz nou nascutii invata limbajul, de aceea e important sa le vorbim cat mai mult. N-ar trebui sa fim surprinsi daca un bebe de o luna raspunde unui sunet prin gangurit, plans sau se linisteste.

Vocea umana e cel mai important sunet din viata fiecarui copil. De fiecare data cand poti vorbeste-i sau canta-i. E ciudat la inceput, dar te obisnuiesti :)

Orice sunet scoate cel mic, imita-l. Asa il incurajezi sa mai faca acel sunet inca o data.. Poti imita si alte sunete pe care le aude copilul in mod regulat - cum face pisica, o pasare, un catel, o masina, un clopot etc.

O zornaitoare sau orice jucarie care face un sunet e instrumentul ideal pentru parinti. Sa aveti grija sa nu fie enervante sau prea tari. Un exercitiu bun e sa folosesti jucaria galagioasa in preajma bebelusului, sa-i urmaresti reactiile si apoi sa o muti de la o ureche la alta.. mai aproape de bebe, mai departe.. in spatele lui si tot asa, ca sa-si miste capul dupa sunet.

Cutii muzicale, muzica pentru copii si nu numai.. Parintii trebuie doar sa descopere ce gen de muzica ii place celui mic..

Metode specifice de stimulare a bebelusului de la nastere la 6 luni - Vederea

2011-08-27T23:08:00.006+02:00

Vederea copilului evolueaza rapid in primele 6 luni de viata. Daca la nastere vederea este in ceata, dupa prima luna vede deja fetele oamenilor. Invatarea si intelectul se dezvolta prin contact vizual. Incet-incet isi dezvolta si abilitatea de a urmari obiectele miscatoare cu ochii. Dupa prima luna invata sa se concentreze pe un obiect aflat la 22-25 cm si-l poate urmari cu ochii. Si cu fiecare luna care trece, aceasta abilitate se dezvolta tot mai mult. Pana la 6 luni majoritatea copiilor se pot concentra pe obiecte aflate la orice distanta. Si vor urmari cu privirea orice obiect care le atrage atentia.

Cum il poti ajuta sa-si dezvolte aceasta abilitate?

Prin alegerea de culori vii (rosu in special) si contraste puternice (cum ar fi alb si negru) pentru camera lui, pentru jucarii sau hainute.

Caruselul cu jucarii colorate montat deasupra patutului.. dar nu mai departe de 30 cm. Atentie la montare, sa verificati daca se vede bine din perspectiva bebelusului, pentru ca unii copii prefera sa se uite intr-o parte, nu sus.

Fete desenate pe hartie, forme geometrice sau orice alte forme credeti ca sunt interesante pentru copil, trebuie aratate ca sa nu se plictiseasca.

Oglinda - mare parte din bebelusi adora sa se vada in oglinda.

Cartile cu desene clare, viu colorate, fara prea multe detalii sunt practice si la indemana pentru fiecare parinte. Folositi-le cu incredere!

Oamenii, mai exact fetele oamenilor ii fac mare placere celui mic.. De aceea e indicat sa petreci cat mai mult timp in apropierea lui, sa te poate observa. E valabil pentru toti membrii familiei.

Jucarii - orice jucarie care are o fata, cu ochi mari e foarte buna pentru bebelusii pana la 6 luni :) Si apoi cautati jucarii care se misca..

Din cand in cand puneti copilul in patut cu ochii spre alta parte, ca sa aiba mereu ceva de descoperit.. E important sa fie cate un obiect introdus in raza vizuala, sa se evite suprastimularea.

Parintii ar trebui sa arate copilului si mediul extern. Orice plimbare pe afara, printre blocuri, pe la magazin sau prin parc ofera multe de vazut celui mic.

Cum stimulam copilul mic?

2011-08-24T17:05:00.007+02:00

Toti copii vor sa invete.. asa se nasc. Si depinde de noi, ca parinti sa le aratam tot ce e pe lume, de cand sunt mici-mici.. E important sa invete despre toate de cand se nasc, atunci se dezvolta creierul lor, atunci se creeaza legaturile importante pentru mai tarziu.. Deci toata experienta adunata il va ajuta cand va fi mare, deci nimic nu se face degeaba. Daca-i arati niste poze colorate, ii pui muzica sau ii dai sa simta diferite texturi, poti ajuta la cresterea conexiunilor din creierul lui cu pana 25%. Curiozitatea ii va creste, dar la fel si atentia si concentrarea. Si in plus are alaturi mereu pe mama, ceea ce e esential in prima perioada a vietii. Majoritatea mamicilor sunt obosite si atente la copil doar sa fie schimbat, hranit si odihnit.. si uita sa se mai joace cu el.. Joaca e cea mai buna cale de a invata.

Jocul care stimuleaza are nevoie de poze cu animale, fructe, obiecte din jurul lui (minge, cana, masina, tablou etc.), poze cu familia sau persoane care intra in contact cu bebele. Fiecare imagine trebuie descrisa in cuvinte simple la inceput - ce sau cine e in poza, ce face. Mai tarziu povestea se lungeste cu amanunte despre culoarea obiectului si alte detalii. La pozele cu animale putem sa-i spunem cum face fiecare: ham-ham, miau-miau, muuuu, cucurigu.. Sunetele trebuie sa fie clare, sa privesti copilul cand le faci si el o sa-ti urmareasca gura si mimica fetei..

Cand mai creste si poate apuca ceva cu mainile, neaparat sa-i dai celui mic reviste colorate, reclame sau hartii pe care le poate rupe, mototoli sau rasfoi. Cartile sunt pentru mai tarziu, altfel sunt sanse mari sa arunci banii la gunoi..

Obiectele colorate din jurul celui mic pot fi de ajutor pentru stimularea perceptiei.. un pahar, un bol de plastic, lingurita, prosop etc. Orice poate fi manuit de manutele lui mici ajuta..

Toate momentele de acest gen trebuie atent alese, sa fie copilul odihnit, cu burta plina si scutecul schimbat.. Sa nu-l supere nimic, niciun zgomot sa nu intrerupa minutele de invatat.

Lucruri pe care nu le stiam..

2011-08-24T14:07:00.003+02:00

De-a lungul ultimelor luni s-au adunat multe informatii.. si acum a venit randul celor de care nu stiam..

- Stomacul unui nou nascut are capacitatea de 6-7 ml, deci colostrul din primele zile este suficient pentru el.

- Intarcarea copilului nu se face cand are eruptie dentara, cand e foarte frig sau foarte cald. E recomandat sa nu se faca intre 15 iunie si 15 septembrie si intre 15 decembrie si 15 martie.

- Copilul trebuie stimulat din primele luni de viata - prin sunete, lumina, culori etc.

- La nastere capul copilului reprezinta un sfert din lungimea totala, la doi ani o cincime, la 5 ani o sesime, la 12 ani o septime, iar pentru un adulti capul reprezinta 1/8 din inaltimea lui.

Caninii pacii!

2011-08-24T13:32:00.004+02:00

Ultimele 2-3 saptamani au fost grele.. si inca e aici greul. Pentru Mark, pentru mine.. pentru ca dintii, despre ei este vorba.. s-au hotarat sa apara toti deodata sau la interval foarte scurt unul dupa altul.. Se pare ca au iesit 3 canini si ultimul (dreapta jos) parca e cel mai nasol.. Mark e mai marait ca niciodata, adoarme greu, nu doarme foarte mult, nu prea mananca, vrea doar san.. si simt uneori ca nu mai am rabdare.. si-atunci reusesc sa-l adorm si se incarca bateria mea cu rabdare. Si mai e si caldura asta nasoala si nu putem iesi afara... Sper sa treaca repede si caldura si durerile de dinti :D

In acelasi timp se dezvolta si aptitudinile lui la catarat.. se urca foarte repede pe scaun acum.. si de-acolo unde doreste.. pe masa, la chiuveta, la plita aragazului, pe canapea (prin spatele ei). Stia de mult sa impinga scaunele, acum s-a prins ca asa poate ajunge in locuri noi.. Luni l-am prins la aragaz.. nu era cald, dar nu se stie ce se poate intampla cand nu suntem atenti.. Ieri era la ciuveta, a scos buretele si "stergea" pe blatul de langa.. A udat tot si el era leaorca tot.. :) Tot ieri s-a catarat si pe dulapul de la televizor.. N-a apucat sa se ridice in picioare, ca l-am dat jos.. dar.. iara mi-a stat inima in loc.

Astazi a impins un scaun pana in spatele canapelei si s-a urcat pe el si apoi a trecut pe canapea..

Asa, cand citesti te apuca rasul.. dar atunci nu e prea placut. Toate astea se intampla in 2 secunde, cat spal eu vase sau cat sterg masa.. Oricum sunt mereu langa el.. de fapt el e mereu acolo unde fac eu ceva.. si sper sa nu se intample nimic grav. Degeaba ii zic ca nu e voie, incerc sa-i distrag mereu atentia cu altceva.. ca sa nu fac mare caz din acea situatie sa-l sperii sau sa-l fac sa fie si mai curios... Dar uite ca nu-mi iese, ca e mereu inventiv. Si de asta trebuie sa fiu si eu. Si uite asa am legat scaunele de masa :D Are cineva alta solutie?

In camera lui sta cat stau si eu, atunci cand ne jucam.. Dar mai trebuie sa spal vase, sa pregatesc mancarea de pranz.. si-atunci apare ca un uragan.

Ce vremuri erau alea cand se baga in dulap si scotea tot.. era floare la ureche. Si ce ma sperie mai tare e ca abia a inceput perioada lui de curiozitate. In clipele alea ma indoiesc de capacitatea mea de a-i face fata, de a-l educa.. Chiar sunt asa toti copii sau doar al nostru? :D

Faza zilei..

2011-08-22T13:26:00.003+02:00

Pozitia de somn de azi :)))

Ce e de facut in cazul in care copilul varsa?

2011-08-17T14:37:00.004+02:00

In ultima vreme vad ca scriu tot mai rar.. ma gandesc de multe ori la blog, dar de si mai multe ori nu gasesc si timpul necesar pentru a scrie cateva randuri. Mark cere atentie, incepe sa faca traznai daca-l ignoram.. deci, mai rar cu scrisul, deocamdata.

M-am pus de multe ori sa caut informatii despre ce e de facut in situatii mai critice asa.. cand are febra, cand are diaree, varsaturi si vroiam sa le scriu pe blog, ca sa le am la indemana. De data asta bebe mi-a luat-o inainte..

Astazi ne-am trezit devreme.. dupa o noapte agitata. Ma gandeam ca e tot de la dinti.. O fi fost.. ca a iesit un colt mic si din cel de-al doilea canin, dar a si vomitat. Si varsaturile nu sunt pe lista simptomelor cand ies dintii. Cred ca e prima data cand vomita asa mult si sigur avea si dureri de burtica dupa cum era de agitat si plangacios. Pana acum a mai varsat de vreo 2 ori ca l-am manevrat noi cam brusc dupa ce mancase si nu le-am pus in dosarul "varsaturi".

Si am mers la medic, iara ca disperatii. Ca asa esti cand n-ai mai patit ceva de genu. La capitolul teorie iara stam bine, dar tot e nevoie de cineva care sa te incurajeze ca faci bine ce faci. Stiam ca e important sa fie bine hidratat.. dar daca nu accepta lichide ce fac? Pana la urma a baut apa, i-am dat multe lingurite.. ca asta e secretul.. sa-i dai cate putin, nu tot deodata. Si trebuie lasat sa se linisteasca dupa ce a vomat, ca altfel risti sa produci un nou episod..

Apoi i-am mai dat si ceai de menta (cu putin zahar si putina sare) si apoi alaptat.. ca tragea de tricou. Medicul ne-a zis ca e prea devreme sa se pronunte, poate e de la gatul rosu.. poate e vreun virus. Eu sper ca nu e de la maini murdare.. ca zilele astea am umblat mult, l-am sters si spalat cat de des am putut, dar cum gingia durea, si-a mai bagat degetele in gura cand nu l-am vazut.

A mai varsat o data pe la ora 11.. a mai baut apa si ceai si pe la ora 1 niste lapte. A dormit.. s-a mai trezit, i-am data iara apa.. si la 3 s-a culcat iar.. Zeama de morcov e facuta si sper sa bea cand se trezeste.. Zilele astea o sa fim pe lichide.. apa, ceai, suc de mere, zeama de legume, si incet incet si mancare solida de regim: orez fiert, paine prajita, carne de pui, branza de vaca etc. Sper sa fie ok.

Doctorita ne-a mai recomandat jumate de supozitor (nu stiu cum se cheama ca nu l-am luat) daca face diaree, dar pana acum n-a fost cazul.. a avut doar un scaun normal, combinat cu ceva mucus.. Vedem cum evolueaza. Si daca face diaree un probiotic.. Si sa-l urmarim daca face febra si maine sa mergem iar.

O sa postez cat pot de repede si ce e de facut in alte cazuri care dau emotii mari parintilor incepatori..

Si-avem si-un canin...

2011-08-10T13:53:00.004+02:00

Speram sa apara mai tarziu, adica peste vreo 2-3 luni, ca asa scrie la carte.. media e undeva pe la 18 luni. Dar nu alegem noi cand apar dintii, cum nu alegem de muuuulte ori..

Acum, privind in urma, mi se pare ca a suportat destul de bine durerea, nu a fost excesiv de marait sau plangacios.. La sfarsitul saptamanii trecute si inceputul asta de saptamana a avut scaun mai moale si apoi iritatie la fund si parca era un pic mai cald, dar nu a avut febra.. si era si cam adormit asa.. si acum se explica - iesea caninul. Sper sa fie la fel si cu ceilalti.

Bebe are 14 luni

2011-08-08T17:44:00.001+02:00

Bilantul suna cam asa.. 10,500 kg si vreo 80 cm.. Marimea 21 sau 22 la sandale / pantofi (depinde de producator), 8 dinti, 4 masele.. Cuvinte nu prea zice, vorbeste pe limba lui destul de mult.. Ultimul sunet suna ceva de genu: "peia peia" Si nu stim ce inseamna :)

Am avut saptamana trecuta un episod de care nu prea vreau sa-mi amintesc.. Am fost iar cu troleibuzul sa asteptam pe bunica la gara si iara s-a speriat rau de tot.. La fiecare inchidere si deschidere a usilor, cand se auzea sunetul ala de burduf si soneria.. parca il taia cineva. Asa tare sa se sperie nu l-am mai vazut si sper sa nu-l mai vad. Si nici eu nu m-am dat jos, speram sa-i distrag atentia cu altceva, dar n-a fost cu putinta. Greu s-a linistit. Si apoi mi s-a parut ca e foarte retras si interiorizat.. si nu prea a reactionat cand il strigam sau era vreun zgomot in jurul lui. Cred ca a fost un soc pentru el si asa s-a detasat de galagia aia. Pentru noi, oamenii mari e un zgomot cu care suntem obisnuiti, dar pentru el.. a fost groaznic cred. Cand am coborat era ok.. a patrulat pe peron..

Iar la intoarcere, am sperat sa vina alt tip de troleibuz, ca sa nu-l mai supun iara la acelasi tratament.. dar, dupa ce au trecut 3, dadea semne de oboseala.. se apropia si ora de masa si somn.. si am urcat in acelasi tip de troli (asa ii zice aici). Si a urmat acelasi scenariu.. plans.. linistire cand mergea, iar cand se oprea incepea sa planga.. si ma strangea tare tare de dupa gat.. I-am zis tot ce am stiut sa-i zic ca sa-l linistesc, insa nu am reusit.. Abia cand am coborat s-a mai linistit, dar si-atunci cu greu.

Acum pare ok, si-a revenit.. reactioneaza la galagie si cand il strigam, dar tot cred ca o sa mergem la medic sa-l vada, sa ne asigure ca e ok. Am citit despre toate posibilele cauze si asta cu socul si teama de acel zgomot e cea mai plauzibila. Altele le-am alungat din minte..

Excursia din Austria (continuare)

2011-08-08T15:30:00.001+02:00

Am ramas iar datoare cu o continuare.. Am calatorit intre timp si-am avut altele pe cap, deci nu prea mult timp liber..

Sa revin la excursie.

Vineri a fost ziua de balaceala... Am luat micul dejun si pe la 11 am mers la bazin, in ideea ca dupa 2.5 - 3 ore de stat la apa copii vor dormi tun.. Am ajuns la Aqua Dome, Längenfeld ne-am schimbat in slip si la apa.. Au o piscina speciala pentru copii.. Arca lui Noe, cu apa calda de 0.5 m, cu topogan si o umbrela de apa. Prima impresie despre apa? A dat semne ca-i place.. insa, pentru ca nu stia foarte bine sa mearga nu prea am putut sa-l lasam singur. Un pic pe margine a stat, ca se putea tine de grilajul prin care se scurgea apa.. L-am dat pe topogan de cateva ori.. si in rest in apa. Cu toate astea, tot a facut 2 pasi singur si s-a dezechilibrat si a cazut in apa.. L-am scos repede, a scuipat apa si da-i cu plans. S-a linistit repede, dar parca n-a mai fost asa doritor de piscina :)

I-am dat sa manance si apoi a venit si somnul.. Si asa am profitat si eu de ziua de balaceala, pe la piscinele cu bule, pe la piscina cu apa sarata sau pe topogan. E foarte frumos locul.. ai ce face o zi intreaga.. Cand mai creste pispirelul cred ca mai mergem in zona.

Dupa balaceala a mai urmat o masa si iara somn.. si seara plimbare.. Pe alta ruta decat in ziua precedenta :) Si seara somn instant, fara prea multe insistente.

Sambata am fost la Innsbruck, ca era aproape.. era cam ploios, asa ca am mers un pic prin zona veche, am gasit un restaurant mai liber, am mancat ceva super bun la Papa Joe si inapoi la hotel, sa facem bagajul ca duminica plecam inapoi spre casa. Ne-am mai oprit undeva.. sa vedem o cascada, dar n-am reusit sa ajungem la ea, ca era departe.. 30 min de mers pe jos pe un teren nu prea drept.. si cum stam amandoi foarte prost la capitolul conditie fizica.. am cam renuntat. Plus ca era seara deja si cam frig.. Peisajul este de vis.. nu prea se vede interventia omului.. si neaparat o sa revenim sa vedem si cascada de la Umhausen.

Duminica am impachetat si-am plecat.. tot drumul a fost cu ploaie si nu-mi place deloc.. Dar am ajuns cu bine acasa.. si cand mai avem ocazia plecam.. Mai aproape de casa, ca sunt atatea locuri faine de vazut.

Excursia din Austria

2011-08-01T17:10:00.001+02:00

As putea spune ca excursia asta e prima in sensul de excursie.. A fost scurta, dar e prima data cand am plecat asa departe de casa.. Am mai avut noi drumuri, dar cu treaba :)

Drumul a fost ok.. pe autostrazi ajungi mai repede la destinatie.. A trebuit sa oprim sa manance pispirelul si sa-l schimbam si a fost destul de bine, fara scandal si galagie.. Are momente cand nu sta in scaunel orice i-ai face.. oricat jucarii i-ai pune in fata, si-atunci stau cu el in spate cat patruleaza pe bancheta, de la un geam la altul. Stiu ca nu e bine ce facem, ca mergem cu el dezlegat, dar incerc sa limitez timpul asta cat pot de mult. Stiu ca se plictiseste, ca ne plictisim noi, cei mari.. dar el.. Avem cam 2 momente la un drum, mai ales dupa ce oprim undeva.. El ar vrea sa se mai joace, sa mai umble.. iar noi vrem sa-l bagam in scaunel ca sa putem pleca..

Dar sa revin la excursie. Am ajuns la Huben, la hotel Alpenblick, fix cand se servea cina.. am ales demipensiune, ca nu prea am avut chef sa cautam mancare in fiecare seara.. La pranz ne mai descurcam, dar seara tre sa mancam.. Am mancat in fiecare seara super mancare, am zis ca sunt portii mici, dar erau atat cat era nevoie.. Salata la alegere si la discretie.. supa servita intr-o cana mica, ca de ceai. Felul principal frumos aranjat pe farfurie, sa-l mananci cu ochii nu alta..

A doua zi am mers spre Solden, la cativa km de locul de cazare.. Am avut noroc sa fie o zi faina, cu soare.. si-am putut admira peisajul.. nu stii unde sa te uiti, pe care parte. Tot e fain. Iarba verde, taiata frumos, o gramada de vaci care pasteau.. munti, stanci, raul..

Cred ca toata Austria arata asa.. oamenii locului stiu sa aiba grija sa pastreze locurile asa, ca sa vina toata lumea sa le vada.. Tot ce este construit este in stilul local, foarte rar am mai vazut o constructie moderna.. si-atunci doar la cate-o telecabina sau ceva sistem de urcat pe munte.

Am urcat cu telecabina la 3041 de metri. Sus ceata, zapada si cam frig, jos era placut, se putea umbla in tricou.

N-am stat prea mult din motive clare.. era frig.. ne-am pozat repede si-am coborat la un pic de caldura.. Pentru ca 1377m era mai caldut. Am vrut sa mancam un Apfelstrudel de la mama lui.. copii (Mark avut un companion apropiat de varsta lui, Luca) s-au jucat pe masa, au mancat biscutii adusi de acasa, iar noi ne-am delectat cu prajituri specifice.

Nu are rost sa mai zic ce efect a avut aerul pentru Mark :))

Iar dupa-masa am fost pe Transfagarasanul lor.. adica, Timmelsjoch High Alpine Road. Este drumul care merge pana la 2491 m sau spre Italia..

Pe drum sunt cateva obiective interesante, noi am vazut doar primul.. Walkway. Restul erau destul de departe, era si vreme aiurea si ne costa sa trecem de o bariera vreo 18-20 euro.

In fiecare seara am iesit prin satuc sa ne plimbam, sa inspiram aer curat.. Casele arata intr-un mare fel, toate sunt perfecte.. florile zici ca sunt pictate..

In zona erau foarte multe cascade, asa de multe ca nu le-au mai dat nume.. Ar fi una de mentionat, la Umhausen, Otztal.. insa n-am ajuns la ea, ca era tarziu si frig si nu eram deloc echipati de asa traseu - 30 minute pe jos. Si cu carucior dupa noi.. Alta data poate. In poza de mai jos e un pic din peisaj.. De aici mai erau 20 de minute de mers..

Vineri a fost ziua de la Aqua Dome.

Ce-am mai facut?

2011-07-28T12:26:00.004+02:00

A trecut iar mult timp de cand n-am mai scris.. pentru ca am fost ocupati si-am fost si plecati. Si am uitat ce s-a mai intamplat intre timp.. O sa le iau pe rand.. Mark are 8 dintisori si 3 masele.. doar una e iesita aproape toata si e ciudat sa vad ceva alb acolo in gurita.. mereu imi vine sa-i scot ce are in gura. Avea el un obicei vechi de a roade cate o bucata de hartie (igienica, servetel, carton) si dureaza putin pana ma obisnuiesc si cu maselele.

Alte lucruri importante din viata lui? A mai cunoscut-o inca o data pe bunica (mama mea).. ca nu-si mai aducea aminte de ea prea bine.. ultima data s-au vazut cand Mark avea 2 luni, e si normal ca l-a lasat memoria, nu? Asa cum ne asteptam a fost sociabil si s-a lasat strans in brate si pupat.. cum vor toate bunicile sa faca.

Apoi a urmat un drum pana la Arad si Timisoara.. sa mai rezolvam noi unele hartii (nu se termina niciodata) si sa participam la botezul Brianei. Ocazie foarte buna de socializat pentru toata lumea.. si adulti si copii.

Apoi a urmat o vizita nu asa scurta la hairstyle-ist, ca prea a crescut iara parul si pe caldurile astea nu e prea placut. Ca la orice intalnire mergi inainte de ora fixata ca sa te obisnuiesti cu locul si cu omul.. te mai joci.. mai muti un scaun, mai scoti o perie din sertar, mai aranjezi bigudiuri.. din astea.. E foarte important sa ai sustinere.. Pe Mark l-a sustinut Ay, daca se poate spune asa. Mai mult i-a distras atentia de la masina de tuns si foarfece.. dar a fost foarte bine si cred ca mai mergem la Angi.

Dupa asa activitate istovitoare a mers bine un somn pentru bebe.. ca sa fie in forma pentru petrecerea de botez. Deocamdata nu prea a avut cu cine sa se joace, Ay era ocupata cu niste fetite mai mari, Roby si Briana sunt prea mici, iar restul de baieti si ei mici, ocupati cu bratele parintilor.. Asteptam alte ocazii sa ne jucam cu Marc, Roland (celalalti fin al nasilor lui Mark) si cine-o mai fi :)

-Va urma - (despre Austria)

Girafa Sophie

2011-07-11T23:00:00.002+02:00

Girafa Sophie este cea mai bine vândută jucărie de dentiţie din lume.. şi are vreo 50 de ani de când e pe piaţă.. şi arată exact la fel ca atunci când a fost confecţionată prima dată. Jucăria este făcută manual din cauciuc natural şi este pe "gustul" tuturor copiilor pentru că le alină durerile de dinţi.. De ceva vreme este comercializată şi în România..

Este şi un concurs la care se poate înscrie oricine până pe 15 iulie. Detalii aici.

Încep căzăturile?

2011-07-04T15:04:00.004+02:00

Mă gândeam că primele julituri vor fi de la căzăturile de-afară, dar uite că le facem în casă :)

De câteva zile se urcă foarte repede pe canapea.. şi patrulează pe-acolo dintr-o parte în alta.. şi cum nu pot fi non-stop lângă el.. s-a întâmplat şi căzătura nasoală.. Dar nu aşa de nasoală cum părea! De vreo 2 zile am observat că vrea să coboare pe marginea înaltă şi de fiecare dată l-am oprit să nu se dea pe-acolo jos.. dar n-ai cine vorbi :) Şi azi a căzut.. am ajuns în timp util (chiar nu ştiu cum am ajuns aşa de repede) ca să nu dea cu capu de podea măcar, dar 2 mici julituri au apărut pe faţă.. cred că s-a zgâriat de suportul de telecomenzi sau de-o telecomandă.. n-a plâns.. era doar mirat de situaţie şi poziţie.. :) Dar eu.. ce sperietură! Am încercat să nu arăt teama ce m-a cuprins, doar l-am prins înainte să ajungă capul jos.. şi să zic "se mai întâmplă cu copii mici" şi să râd. Din ce citisem ştiam că nu tre să le arăţi teama şi că te-ai speriat, că atunci încep să plângă.. şi mai târziu chiar provoacă intenţionat astfel de momente ca să atragă atenţia asupra lui.. Sper să nu fie aşa manipulator cu noi :D

Cred că mai iese un dinţisor jos.. yuppy! O să aibă 8 dinţişori.. măseaua încă n-a spart gingia, dar nu prea i-a dat bătăi de cap :)

Poze de la botezul Robertei

2011-07-04T14:59:00.004+02:00

Astăzi am primit link-ul de la prietenii noştri care au făcut poze la botez.. şi-l arăt şi eu lumii :)

Mai multe aici.

Noutăţi la sfârşit de iunie...

2011-06-26T01:02:00.003+02:00

Vineri după-masă, după ora 16.. Mark a hotărât că poate să meargă singur pe picioarele lui.. :) De data asta cred că pot să notez că a început să meargă.. la 1 an, 2 săptămâni şi 2 zile..

Înainte de prânz, tot vineri.. am fost în părculeţul de lângă bloc.. era puţin frig (după o super furtună din noaptea precedentă) şi-am zis că nu stăm mult.. doar aşa cât să ne facem poftă de mâncare şi de somn.. Cum am ajuns în parc a vrut doar să meargă.. de fapt, să alerge :) A apărut şi-un băieţel puţin mai mare (17 luni), care alerga de zor.. şi asta l-a ambiţionat şi mai tare.. şi aşa cred că a trecut peste o oră.. s-a mai oprit la groapa cu nisip.. acolo era o fetiţă (20 de luni) care se juca împreună cu mama ei.. şi-apoi iar după băieţel.. Am putut în sfârşit să vorbesc cu cineva în parc.. mămica celui mic, pe care-l cheamă Barnabas vorbeşte engleză.. yuppy.. poate ne facem, în sfârşit, nişte prieteni. Am aflat că băieţelul merge de la 8 luni.. deci la aproape 1 an jumate aleargă şi e stăpân bine bine pe picioarele lui.. Se urcă el singur pe topogan, se dă şi în fund şi pe burtă.. şi era foarte vesel şi zâmbăreţ.. Şi Mark la fel.. oricum ştim deja că zâmbetele sunt molipsitoare :)

Cu greu am reuşit să îi luăm din parc şi când am ajuns acasă, i-am încălzit repede să pape.. şi apoi somn instant.. vreo 2 ore. Când s-a trezit.. a venit la cutia cu jucării.. şi ne-am jucat ca de obicei.. De când a făcut primii paşi.. de-acum vreo luna l-am tot stimulat să stea în picioare, l-am atras cu jucării.. sau să vină spre mine.. şi de multe ori făcea 1 sau 2 paşi şi se arunca în braţele mele.

De data asta, eram puţin mai departe şi n-am crezut că vine până la mine.. dar a venit.. foarte natural, de parcă mergea de când lumea.. echilibru era la el :) Şi bineînţeles că s-a aruncat în braţele mele.. Şi-apoi am mai făcut o dată schema.. să mai văd încă o dată că într-adevăr a început să meargă.. şi a făcut vreo 10 paşi.. Şi l-am mai pus să facă şi alţii.. şi a tot făcut.. :)

Acum, gândindu-mă la săptămâna care a trecut, aş putea să amintesc că a tot mers în picioare pe distanţe tot mai mari, fără să se pună pe jos.. El se pregătea pentru paşi fără sprijin..

Dacă la începutul săptămânii ni se părea că în ultima perioadă a stagnat.. adică n-a făcut nimic nou.. de vineri ne-a uimit.. a mers.. apoi am observat că pune un telefon de jucărie la ureche.. ne imită pe noi.. Bine, el pune de fapt mână la ureche - exteriorul palmei pe ureche şi telefonul ajunge undeva pe umăr.. dar, face gestul :) Apoi vociferează foarte mult.. sau mai bine zis, vorbeşte pe limba lui.. Câteodată mi se pare că repetă ce zic eu.. de exemplu eu zic despre căţel că face "vau-vau" (aşa face pe ungureşte) şi el a zis de câteva ori "au-au".. apoi legat de oliţă şi caca.. îi explic zilnic ce şi cum când exersăm.. când face îi zic că a făcut "ca-ca" şi o dată a zis un fel de "a-ca" :) Plus faptul că stă pe oliţă fără scutec este un mare progres..

"Mama" zice pe tot felul de intonaţii.. e tare drăguţ :) Parcă zice şi "tata", dar nu aşa clar.. Este vreme pentru vorbit.. parcă văd că o să ne dorim şi noi pe la 3 ani, când întreabă întruna să aibă un buton de Stop :)

E foarte afectuos sau cel puţin asta înseamnă pentru noi. Vine la noi, adică se urcă în pat sau pe canapea.. şi se urcă peste noi şi ne prinde cu mâinile de gât.. ne mai muşcă în joacă de nas.. sau pune capul pe umăr sau pe burta noastră..

Când vrea atenţie ţipă şi el, ca mai toţi copii.. şi încercăm să răspundem pe un ton calm şi relaxat, nu ca el :)

Când mănâncă are nevoie de ceva cu care să se joace.. orice dar să aibă mâinile ocupate. Vineri la micul dejun i-am pregătit fructe şi el a luat o jumate de felie de pâine de la masa noastră (încercăm să mâncăm cât mai multe mese împreună) şi lua o gură de pâine, o gură de piure de fructe.. Şi toată lumea e fericită.. eu c-a mâncat tot, el că s-a hrănit singurel.. La masa de seară îi mai dau ceva din farfuria mea (mâncare pregătită pentru el, care se află la mine în farfurie) şi uneori mănâncă, alteori.. aruncă pe jos.

Legat de aruncat pe jos.. aruncă tot pe jos.. Dacă a rămas ceva pe canapea, clar o să aterizeze pe jos.. Prosoapele de bucătărie le dă jos din cuier, perna de pe scaun.. firimituri sau bucăţi de mâncare de pe masa lui aterizează toate pe jos. Azi a mâncat la desert banană.. adică a ronţăit jumate, restul a ajuns pe jos.. Cam aşa arată podeaua după uraganul Mark :)

Despre Bili.. sau mersul la oliţă..

2011-06-23T12:35:00.001+02:00

Până acum nu prea am adus în discuţie acest subiect, dar el (Bili) este prezent în viaţa noastră de multă vreme.. Şi de 2 săptămâni a primit şi un partener - Bili 2. Este vorba de oliţă.. pe ungureşte îi zice bili şi-atunci aşa rămâne.. că să nu-l confuzam pe Mark.

Le-am făcut cunoştinţă de vreo 2 luni cred, dar încă nu am reuşit să ajungem să o folosim pentru scopul ei.. De săptămâna asta însă a acceptat să stea pe ea, deci e un pas înainte şi un semn că s-au mai împrietenit.. şi încet-încet sper să se prindă care e scopul cu chestia asta. Deocamdată se urcă pe ea.. şi-o pune în cap.. şi altele de genu.. Azi a stat şi fără scutec.. dar n-a făcut nimic.. şi ştiam că n-are cum să facă.. dacă se întâmpla, chiar era o pură întâmplare..

Am mai căutat eu sfaturi şi idei pentru a-l împrieteni cu oliţa, dar încă nu am insistat. Şi nici nu mă grăbesc foarte tare.. sunt altele prioritare - să meargă, să spună câteva cuvinte, să-şi arate voinţa şi interesul pentru anumite lucruri sau activităţi..

Şi cu această ocazie am găsit tot felul de poveşti de la alte mămici.. şi la acest capitol m-am îngrozit de unele :(

Ce tip de oliţă alegi? Noi avem una clasică.. şi una cu muzică.. :D

După ce am citit despre povestea unei mămici care speră că aşa o să facă copilul ei pişu mai cu drag.. parcă am şi eu reticenţe.. Când ajunge lichid la un senzor de pe fundul oliţei, aceasta începe să cânte.. şi copilul respectiv se oprea din acţiune ca să asculte muzică:) Deocamdată o folosim pe cea clasică, fără muzică, fără jucării sau desene, fără mânere, fără nimic.. P

Pe cealaltă o vom folosi când e mai mare puţin şi până atunci doar pentru demonstraţie.. punem un căţel de pluş.. să facă şi el pişu :)))

Modele de oliţă sunt o grămadă.. Ai de unde alege..

Cum ştii că şi copilul tău este pregătit pentru oliţă?

- ştii când face pipi şi mai ales caca, face ceva ce-ţi arată asta şi semnalizează că scutecul e murdar (al nostru pleacă de lângă noi când trebuie să facă caca.. aş putea zice că se ascunde puţin.. se pune într-o poziţie anume, face şi-apoi vine repede zâmbind la mine, probabil ca să-l schimb);

- trage de pantaloni sau de scutec (asta nu prea am observat)

- întreabă sau este curios de oliţă (să zicem că a văzut-o şi i-a trezit interesul)

- scutecul e uscat mare parte din zi (uneori)

- poate executa instrucţiuni simple (nici asta nu se întâmplă, pentru că e prea mic, zic eu)

Paşii pentru învăţatul la oliţă sunt mai mulţi, dar cu răbdare se învaţă..

Primul pas este să-i faci cunoştinţă cu oliţa.. chiar dacă e prezentă în baie ca obiect de decor.. trebuie să fie acolo, că poate îi stârneşte curiozitatea.

Dacă nu l-ai lăsat deja în baie atunci când mergi la toaletă cred că ar fi momentul. Copii ne imită şi e important să-i lăsăm să ne vadă, ca să facă şi ei mai încolo acelaşi lucru.. Trebuie să-i zici ce faci acolo, să-i spui despre oliţă, despre wc, despre ce trebuie făcut.. să-i arăţi cum să-şi dea jos pantalonii, cum să-i ridice.. să tragă apa şi să se spele pe mâini..

Apoi după ce a acceptat-o în viaţa lui.. se poate stabili o rutină.. s-a trezit dimineaţa? hai pe oliţă.. aţi terminat de mâncat? Hai pe oliţă.. S-a trezit după somnul de după-amiază? Hai pe oliţă.. şi tot aşa se aleg momente când ştie fiecare mămică (sau tătic, bunică / bunic etc.) că bebe s-ar putea să facă ceva..

E de ajutor şi un model.. gen un pluş mai mare pe care să-l pui pe oliţă (pentru fetiţe cred că se poate folosi o păpuşă.. sunt unele care fac şi pişu).. şi eventual să faci cu gura un sunet (care să imite pişu.. "şşşşşşşş") şi să faci la fel şi când se pune el pe oliţă.. ca să asocieze sunetul cu acţiunea.. şi în curând să facă el sunetu.. şi să ceară astfel să meargă la oliţă..

Sau altă metodă e să mergi în vizită la cineva care face deja la oliţă.. şi s-ar putea să ai surprize şi să vrea şi el la oliţă.. că doar e mare de-acum! (tre să căutăm pe cineva care face la oliţă.. dar unde?:)

Altă metodă pentru copilaşii mai mari (dacă nu vorbeşte, cum să mă anunţe că face?).. e să-i ţinem fără scutec.. pentru că nu le place umezeală la fund.. s-ar putea să-i ajute să conştientizeze ce au făcut şi să anunţe dinainte că urmează ceva.. Metoda e bună vara.. că iarna ar putea răci.. Sau cu scutece reutilizabile care absorb, dar nu aşa de bine ca cele de unică folosinţă.

Că fiecare reuşită trebuie răsplătită asta n-ar mai trebui să scriu.. dar menţionez. Orice reuşită trebuie aplaudată, apreciată.. acuma n-aş vrea să-l recompensez cu bomboane sau cine ştie ce chestii c-a reuşit să facă caca, că dăm în altceva.. Despre eşecuri nu e nevoie să amintim, se întâmplă oricui şi cu atât mai mult unui începător. Cu răbdare şi multă multă practică o să reuşim.. şi până atunci mai căutăm idei..

Oricum, dacă o apucăm pe drumul asta tre să ne ţinem de el.. am citit despre mămici care le zic celor mici să facă pe ei când sunt în "deplasare".. şi e foarte uşor să-l confuzezi pe cel mic.. Păi, o dată am voie să fac pe mine, alteori nu? Am aflat aşa că există oliţe de unică folosinţă.. pe care le arunci după ce au fost folosite. Tre să căutăm şi aici..

Am găsit ceva care nu e de unică folosinţă, are doar nişte punguliţe care se pun peste oliţă.. şi are avantajul că se poate folosi ca adaptor pentru o toaletă normală.. Şi preţul pe măsură.. vreo 150 lei + consumabilele :)

Am mai găsit câteva sfaturi pentru băieţi, care ştiu să facă deja pişu din poziţia şezând.. ăsta e următorul pas.. din picioare: să pui colorant albastru în toaletă, care atunci când faci tu sau copilul pişu să se coloreze în verde.. Clar o să fie fascinat..

Altă idee e să arunci câteva cereale colorate (pufarini sau cherrios) pe care să le nimerească :)

Sper doar să nu-l apuce ţintitul când e la masă.. :D

Prin America o mămică a inventat Tinkle Targets, nişte discuri colorate pe care le pui în WC şi copilul este atât de absorbit să ochească încât nu-şi dă seama că învaţă astfel să facă pişu din picioare. E interesant.. ţinem minte pentru mai târziu..

Am mai găsit o idee, dar mie nu mi se pare cine ştie ce.. Dar poate o să apelăm şi la ea.. Să-l provoci pe cel mic să denumească caca, adică.. cei de mărime mai mare (cât de mare poate să fie?:) să fie caca tată, cei medii.. caca mamă iar cei mici.. caca bebe.. Sau să asemene cu animale.. sau forme.. sau ce-or mai vedea ei acolo.. Şi când trage apa (asta ar trebui să fie o altă activitate aşteptată) să le facă cu mână.. :D

Cine are răbdare să mai citească aici şi aici..

Nicio zi nu seamănă cu cealaltă..

2011-06-21T17:38:00.001+02:00

Azi Mark a fost cam plângăcios de dimineaţă.. cred că măseaua şi poate şi-un nou dinţisor îl supără, că nu prea mă lasă să mă uit.. dar în schimb degetele ni le ronţăie en-gros... S-a trezit pe la 8.30, era cu noi în pat.. ca în mai toate dimineţile.. şi se uită la noi cum dormim sau cum încercam să dormim.. M-a căutat în nas.. în gură.. în urechi.. şi mai punea capul pe mine şi iar se ridica şi se uita la noi.. sigur ar fi vrut să ne spună "hai, treziţi-vă.. e dimineaţă"..

Am reuşit să ne trezim pe la 9.30, să schimbăm scutecul şi să facem micul dejun.. azi cireşe cu banane.. şi coacăze. Primul fel l-am mai încercat.. ştiam că-i place. Dar coacazele? Le-a savurat pe fiecare în parte. Prima i-am băgat-o eu în gură, apoi celelalte.. le-a luat el, câte una.. şi nici măcar nu s-a strâmbat la acreala lor. Şi chiar erau acre bine.. A mâncat vreo 4 mini ciorchini de coacăze.. Deci, se confirmă preferinţa lui pentru acru.

Am mai servit şi jumate de iaurt.. şi era deja 11 :)

Am reuşit să-l spăl.. că după coacăze roşii nu era tocmai cel mai curat copil din lume.. m-am spălat şi eu.. cu el de faţă, ca de obicei.. şi când să ies din cadă.. s-a lipit de mine.. a ridicat mâinile în sus.. că vrea în braţe.. şi uite aşa am stat îmbrăţişaţi câteva minute.. A început de vreo 2 zile să mă pupe.. deşi nu seamănă cu un pupat clasic. E un pupic de-al lui. Pentru că deschide gura mare şi o lipeşte de obrazul meu. Şi râde.. Şi câteodată vrea să mă pupe şi pe nas.. Eu nu prea am fost obişnuită cu afecţiune din asta.. şi mi-a fost greu să mă transform.. greu cu adulţii, pentru că nu mi-e greu deloc cu el. De multe ori îl iau în braţe şi-l strâng cât pot.. cât să nu-l strivesc.. Ce să fac dacă mi-e drag de el? Îl iau în braţe şi-l pup. Şi sper să fie el mai afectuos.. şi să ne arate că oamenii au nevoie de îmbrăţişări şi sărutări şi mângâieri.. sau să ne aducă aminte de asta.

Cred că urmează încă multe astfel de momente.. deşi el nu e genul care să stea prea mult în braţe. Dacă stai cu el, te joci, îi vorbeşti.. e de ajuns. Sau aşa am crezut.

La prânz a mâncat şi nu prea.. dar, m-am obişnuit.. A urmat somnul de după-masă pe la 16 şi aşa-mi place noul lui obicei de-a dormi peste o oră sau chiar o oră jumate. S-a întâmplat să doarmă şi 3 ore.. şi m-am dus să-l verific dacă respiră :)

La 18 am mers la medic să-l vadă, să ne confirme că e ok gâtul. De când a început să scoată iară totul din dulap, din sertare, să ne "aranjeze" covoraşele din baie.. e semn clar că se simte în apele lui. Seară a mai urmat o porţie de mârâială.. şi doar în braţele mele vroia.. cred că e de la măsea. Mă lasă să-l masez acolo.. de fapt, îi place să muşte.. cred că aşa îşi alină durerea. Degetele noastre sunt ronţăite de parcă am avea un căţel mic prin casă. Ne roade că pe oase. Dar, dacă aşa ajutăm să treacă durerea.. ne lăsăm ronţăiţi.

Băiţa e de fapt joacă şi apă aruncată peste tot.. şi pe ici pe colo mai dau şi eu buretele.

Am observat o mică iritaţie pe fund.. în partea de sus, adică aproape pe spate.. şi mă încerc să mă gândesc de la ce o fi. Poate de la coacăze.. vedem cum evoluează.

Şi a venit şi somnul.. la ora 22 fix.

Asta a fost ziua de azi.

Măseaua de 1 an!

2011-06-17T21:06:00.002+02:00

Am aflat că tre să-i crească măseaua de 1 an.. şi ghici :) îi creşte şi lui Mark! Asta ne lipsea acuma.. dar dacă vrea să iasă.. să iasă. Numa să nu ne mai pricinuiască durere şi trezit din somn.. Cu gâtu e ok.. mănâncă bine, i-a revenit şi pofta de mâncare.. l-a văzut azi medicul şi-a zis să ne oprim cu antibioticul pentru că i-au apărut nişte pete pe piele şi cum gâtul mai era doar puţin roşu a zis că e ok aşa. Îl ţinem sub observaţie şi mergem marţi iară la control.. sper să fie gata buba asta.

Buba trece...

2011-06-16T15:47:00.003+02:00

A trecut şi prima aniversare şi-a venit şi prima boală.. Bebe e mai bine, n-a mai făcut febră şi deja sunt mai liniştită.. Oricine a mai trecut prin aşa ceva ştie că te dă peste cap.. şi cine a avut de-a face cu febră mare.. pe la 40-41 grade o să-mi zică.. asta de 39 e nimica toată. Aşa o fi şi sincer nu vreau să aflu cum e febra asta mare. Mi-a ajuns asta :)

Nivelul energiei lui Mark e pe la jumate aşa.. are câteva puseuri când merge în viteză către jucării sau să mai tragă ceva de pe masă. Chiar ne zicea o prietenă că aşa îţi dai seama cât de repede creşte copilu.. dacă acum vreo 2 luni se ridica lângă masă şi abia îi vedeam creştetul, acum îi vedem şi ochii şi mai ales mâinile care se întind mereu să ia ceva de pe masă. S-a înălţat bebe.. e peste medie, dar asta ştiam de mult.. că rar i s-au potrivit hăinuţele de vârsta lui.

În perioada asta mi-e greu să-i dau medicamentul.. deşi siropul are gust bun, Mark ţine gura închisă şi cu mare chin reuşesc să-i strecor picături printre dinţi. Bine că încă n-are toţi dinţii şi mai pot picura siropul :) Medicul a insistat pe lichide.. şi măcar astea le acceptă.. bea apă multă şi am alternat ceaiul de fenicul şi museţel cu ceai de mentă.. Cu mâncarea e mai bine, deja mănâncă tot ce am pregătit.. Dacă în ultima lună mâncărurile erau mărunţite cu furculiţa, zilele astea le-am mărunţit în blender, să fie cât mai fine, ca să poată înghiţi. Astăzi am făcut ceva ce-i place destul de mult (adică deschide gura când vede linguriţa şi nu se strâmbă) paste cu sos de roşii - o să pun reţeta la pagina de reţete.

Bineînţeles că iaurtul e prezent la fiecare masă de prânz şi seară. Dar e bine.. iaurtul e bun şi aşa mai adună calciu pentru oase. Aş fi vrut să-i dau peşte, dar mai aştept ca să treacă buba.. să fie sănătos. Medicul ne-a dat undă verde la lapte de vacă - adică pot să-i prepar orez cu lapte sau gris cu lapte - sunt 2 deserturi pe care noi le facem pentru noi şi i-aş fi dat şi lui să guste.. Dar tre să fim atenţi.. şi să păstrăm regula diversificării de 4 zile.. şi dacă tot e bine, putem să continuăm. Am găsit şi reţete de prăjituri / biscuiţi pentru copii şi cum majoritatea aveau ouă.. le-am evitat până acum, dar cred că o să încep să-i fac. Până acum nu i-am dat biscuiţi cumpăraţi.. am avut o tentativă cu unii, dar s-au sfârşit pe jos, pe haine.. nu în gură :)

Săptămâna trecută când am fost la bunici a mâncat pufuleţi.. şi i-au plăcut că băga cu ambele mâini în gură.. Dar pentru că altceva nu prea mânca, l-am lăsat să-şi facă damblaua. Pe ambalaj era trecut doar mălai şi sare (erau cam nesăraţi după părerea mea) şi de asta a avut voie. Avem de luptat cu nişte mentalităţi mai vechi când vine vorba de mâncare, dar până la urmă lumea înţelege că-i vrem binele şi de aia îl ferim de sare, condimentele dătătoare de gust bun şi că deocamdată mănâncă ce-i pregătim noi şi nu din farfuria noastră. Ştim că nu avem cum să-l ferim de multe chestii, dar ,măcar încercăm. Am avut discuţia asta şi cu doctora lui bebe.. şi era supărată puţin (mai tare) că vin la ea multe mămici (deci, nu numai în România se întâmplă asta) şi se laudă cu copilul lor care mănâncă orice. Şi se simte neputincioasă că nu are cum să le facă să înţeleagă ce rău le fac celor mici. Şi-am ajuns cu povestea la verişorul lui Mark, care are aproape 7 luni şi are vreo 11-12kg.. şi bineînţeles că mănâncă orice îi dau ai lui şi ei se şi laudă cu asta. Mama lui deja nu-l mai poate ţine în braţe şi nu vreau să-mi imaginez ce urmează de-acum înainte.. Şi faza nasoală e că nu ai cu cine discuta pe tema asta.. şi ei chiar nu-şi dau seama că-i fac rău. Copii hrăniţi cu de toate vor merge mai greu, ar putea avea probleme cu stomacul şi rinichii... şi cine ştie câte altele. Acuma că guvernul se bagă şi pe partea asta cu alăptatul.. e bine, dar cred că e doar vorbărie şi poate vor urma nişte acţiuni ocazionale.. Dar mulţi copii tot vor fi hrăniţi aiurea de părinţi inconştienţi.

În Ungaria sistemul cu asistentele de ocrotire funcţionează şi vin să te viziteze ocazional acasă să vadă în ce condiţii stă copilul, dacă are pătuţul lui, ce mănâncă etc. Poate nu era rău să se pună la cale şi un astfel de sistem şi în România.. că e nevoie de ajutor pentru fiecare proaspătă mămică. Aşa cum citisem pe un blog (nu mai reţin care) nu toată lumea are ajutor de la mamă, soacră, soră, cumnată, prietene sau bunici care au trecut printr-o naştere (cel puţin) şi alăptare. Plus că lucrurile s-au mai schimbat de acum 25-30 de ani, de când ne-au născut mamele noastre. Chiar acum cu febra lui Mark, bunica era aproape să cheme salvarea. Noi ştim că trebuie scăzută febra (sirop, supozitor, împachetări, baie etc.) şi-apoi vezi ce e de făcut.

Dar e un vis frumos şi-ar fi un vis minunat dacă s-ar împlini. Acesta e un alt motiv pentru care mă bucur că nu mai stăm în Ro.

Bebe are buba..

2011-06-14T22:32:00.004+02:00

Am primit diagnosticul.. amigdalită bacteriană :( şi pentru că varianta asta are puncte albe de puroi trebuie să băgăm antibiotic. Am reuşit să-l feresc un an de zile de probleme de sănătate şi-acum.. a luat de undeva o nenorocită de bacterie. Sper doar să nu o dăm şi noi mai departe.

Doctora a fost foarte ok, ne-a explicat multe (la traducere s-a mai pierdut din informaţie) şi a subliniat că nici ea nu e de acord cu antibioticul, însă în această situaţie nu prea este de ales. Pentru că dacă lăsăm boala netratată pot apărea complicaţii mai nasoale şi chiar nu vrem aşa ceva. Urmăm tratamentul 7 zile, cu atenţie în primele 2 zile să vedem dacă nu apar reacţii pe piele (din familia noastră nu ştim pe nimeni alergic la penicilină), multe lichide.. şi nu-l expunem la soare. Ştiam eu că nu e voie la soare când iei antibiotice dar nu ştiam de ce. Am aflat: expunerea la soare şi antibioticele favorizează apariţia dermatitelor (reacţii alergice la nivelul pielii cu înroşire, usturime sau vezicule). Deci şi mai multă grijă în săptămâna ce urmează. Şi neapărat un probiotic pentru reglarea florei intestinale.. o să-i dau în continuare Normaflore.

Aştept să treacă, să-şi revină.. să zâmbească.. să se joace, să-mi scoată vasele şi oalele în dulap, lenjeria din sertar.. şi orice mai vrea el, numai să se simtă bine.. să fie aşa cum îl ştim :)

Virusu' păcii..

2011-06-14T14:31:00.004+02:00

Am sperat să apuc să scriu mai repede despre distracţia din week-end-ul trecut, dar n-a fost să fie. Pentru că distracţie a fost doar sâmbătă.. şi-apoi febră şi nurofen şi supozitoare şi aşa e şi azi.. Am fost ieri la urgenţă, la dispensarul de copii.. are ceva infecţie cu un virus care dă febră - pe la 38.5-39 şi cam atât.. aaaa.. şi lipsă de poftă de mâncare. Doar laptele de la sân mai alină suferinţa. În rest bea multă apa şi ceaiuri (de fenicul şi de mentă). Şi ţinutul în braţe non-stop.. şi-uite aşa am învăţat să fac de toate cu el atârnat de mine.

Sâmbătă noaptea am pus un supozitor şi duminică dimineaţa i-am dat nurofen şi parcă şi-a revenit. Oricum febra îşi face seara şi noaptea de cap.. Spre seară iar a început s-apară febra şi-am continuat cu nurofen şi noaptea cu supozitor. A avut scaun foarte urât mirositor.. şi apoi toată noaptea gaze la fel de urât mirositoare şi cred că şi ceva dureri la burtică. Mie mi se părea că nu-şi face deloc efectul supozitorul.. dar bebe s-a liniştit şi-a dormit ceva. Mai la mine în braţe, mai pe pat.. şi s-a făcut dimineaţă. A avut pe la 7 dimineaţa o tentativă de a vomita, dar nu a reuşit :( Pe la 10 a mâncat nişte fructe pasate, a avut scaun normal (poate puţin mai moale decât de obicei, dar nu diaree şi nici cu mucus sau de vreo culoare turbată). Eu îl suspectăm de enterocolită, dar boala asta dă diaree şi acum nu era cazul. Doar febră noaptea..

Am hotărât că plecăm spre casa noastră, să mergem la urgenţă. Drumul l-a suportat f bine, a dormit.. i-am mai dat puţin să sugă.. şi a dormit din nou. Spre după-masă a început iar febra şi-am mers la dispensar.. în tot timpul asta a fost destul de energic şi vorbăreţ.. Vedeam că nu e că de obicei, dar nici nu arăta ca un copil bolnav. Medicul de gardă l-a controlat, i-a palpat burtica.. şi a zis doar că a luat un virus de undeva.. Am primit o reţetă pentru Normaflore (un ajutor pentru flora intestinală) şi azi mergem la medicul de familie, să vedem ce zice.. Şi neapărat cerem o reţetă că tre să refacem stocul de supozitoare şi Nurofen..

Partea a 2-a

2011-06-09T10:58:00.008+02:00

Am zis ca revin dupa ce doarme.. si-am adormit amandoi :)

Ziua de ieri a inceput devreme.. ne-a trezit soneria telefonului.. era o matusa care suna sa-l felicite pe cel mai mic membru al familiei si nu cred ca si-a dat seama ca la noi e doar 7.30 :) A mai urmat niste somn pentru unii pana la 9.30. Am pregatit masa, dar Mark era in recunoastere si direct la cadouri s-a dus..

Intr-un final am reusit sa-i dau ceva sa manance.. si tare greu a fost.. pentru ca de vreo 2 zile iese un dintisor jos si nu prea a vrut sa manance.. a ros paine mai mult ca de obicei, a mancat si mai mai mult iaurt.. si doar ceva fructe am reusit sa-i dau.

S-apoi l-am schimbat si am mers iar la desfacut cadouri.. are nevoie de ajutor doar la inceput, adica sa-i arat de unde poate rupe hartia.. si-apoi se descurca el singur..

In perioada asta, cand oricum ii cumparam ce are nevoie, e greu sa gasim ceva ce ar putea fi cadou. Cadoul mai important e pe drum.. e un scaun de bicicleta, ca sa ne putem plimba toti 3.. Bineinteles din aceeasi gama cu carucioarele si scaunele de masina - Römer Jockey Comfort

Am luat si jucarie, ca nu se poate vreun cadou fara jucarii :) Niste hainute -aici suntem la etapa cand nu prea mai sunt bune cele marimea 80 (cat ar trebui pentru 1 an) si am sarit la 86 :)

Am mai luat o farfurie pentru papa si o canuta de apa..

Aaaa.. si tort.. dar mi-e rusine sa zic ca l-am facut eu.. Se vede ca n-am mai facut de mult sau poate trebuia sa fac ce stiam sa fac, nu sa ma apuc sa incerc chestii noi acuma.. Nici blatul n-a iesit ca lumea, nici crema.. si nici pasta de zahar de deasupra.. E mai mult simbolic tortul asta, cel adevarat vine sambata, comandat la o doamna care se pricepe :)))

A vrut sa se urce pe masa, ca de obicei.. sa puna mana pe lumanare.. ne-am chinuit noi sa-i aratam cum se sufla, dar.. fara succes.. Cand s-a stins lumanarea a intins mana repede si-a luat-o.. apoi a demontat si tortul.. si gata aniversarea :) Am mancat noi 2 felii (adica jumate de tort) si-a fost bun.. si voi incerca sa-l refac pana imi iese ca lumea.

Continuarea era ca.. facem baita si mergem la culcare.. dar abia pe la 11 am reusit sa-l adorm.. Dar am zis ca-l iertam ca e ziua lui :))))

Petrecerea cu multa lume e sambata si mai facem o incercare la suflat in lumanare :)

La multi ani Marky Mark, care de ieri nu mai esti bebe.. ne dorim sa fii mereu sanatos, zambitor, fericit si sa cresti frumos la fel ca pana acum!

La multi ani Mark!

2011-06-08T17:24:00.004+02:00

Acum jumate de ora, anu trecut pe vremea asta.. scoteai primele sunete din viata ta..

Te-am asteptat 9 luni, cat erai in burtica ti-am mai cantat, ti-am mai vorbit si te-am mangaiat.. si n-am stiut cum o sa arati, cum o sa fii.. Si-acum, la un an de la acele momente ne intrebam de unde a aparut pispirelul asta mic, dragut si zambaret in viata noastra :) (care azi e cam marait pentru ca mai iese un dinte)..

La multi ani Mark! Sa fii mereu sanatos si zambaret si sa ai rabdare cu noi.. ca am cam uitat cum e sa fii copil :)

(revin dupa ce adoarme)

1 iunie - si ziua copilului nostru

2011-06-03T12:45:00.003+02:00

Am ramas in urma cu postarile.. si din lipsa de timp si de internet. Dupa o ploaie zdravana am ramas fara net si fara telefon.. si fara posibilitatea de a face reaclamatie.. :)

Dar recuperam..

Mi-am amintit ce faceam anu trecut pe vremea asta.. asteptam sa-l cunoastem pe locatarul burtii mele din ultimele 9 luni.. ma plimbam pe-afara tot mai greu, dar mirosea asa frumos teiul inflorit..

Anul trecut nu am sarbatorit, dar anu asta a fost si pentru noi mai importanta ziua de 1 iunie, ziua tuturor copiilor.. La multi ani Mark! La multi ani Ayanna! La multi ani Bri! La multi ani Roberta! La multi ani Ava! La multi ani Eva P si Eva M! La multi ani tuturor copiilor :)

Nu stiu daca am sarbatorit in mod deosebit, pentru ca ne jucam in fiecare zi... e adevarat ca nu ii luam si nici nu primim in fiecare zi jucarii.. si asta cred ca a fost exceptia. A primit cateva jucarii care i-au trezit interesul, acuma sa vedem pentru cat timp :P Si niste hainute de la nasi si vizita lor la noi acasa, ca pana acum tot noi mergeam la ei.. Iar eu am fost si babysitter pentru pispirica lor (care chiar e pispirica la 2.700 g cate are). A fost cel mai mic bebelus pe care l-am tinut in brate.. si ce emotii am avut.. parca nu as mai fi pus mana niciodata pe vreun bebe :) Dar ne-am descurcat.. E greu sa ai grija de 2 copii mici in acelasi timp.. deci cred ca mai amanam decizia de a mai avea un bebe in curand. Plus ca nici nu e indicat in urmatorul an (din cauza operatiei cezariene).

Ne gandim incet-incet si cum vom sarbatori primul anisor.. se intampla cateva lucruri de care depindem, dar tot facem noi ceva memorabil. Nu sarbatorim la club de copii :( si pt ca e prea mic zicem noi ca sa stie ce se intampla si si pt ca nu avem asa multi prieteni cu copii in zona.

La momentul postarii pregatesc bagajul pentru drumul de maine.. mergem cu trenul spre Bucuresti.. tare curioasa sunt cum o sa decurga, cum o sa ne descurcam.. dar, sper sa fie tot bine.. si vreme buna si s-ajunga trenul la timp... multe imi doresc pentru week-endul asta. Revin cu stiri.. Spor la pregatiri celor care sunt pe ultima suta de metri cu detaliile unui eveniment important din viata lor, drum bun altora si week-end placut tuturor!!!

Am păşit în lume!

2011-05-31T00:29:00.005+02:00

La 11 luni, 3 săptămâni şi o zi, Mark a păşit singurel!

Au fost doar câţiva paşi mici şi nesiguri, dar i-a făcut el.. din iniţiativa lui. Totul s-a întâmplat în bucătărie în cursul dimineţii. Figura s-a repetat de câteva ori în cursul zilei şi cred că devine tot mai sigur de picioarele lui. Acum că a găsit echilibru sper să nu-i mai dea drumul, pentru că altfel se umple fundul de vânătăi :) Am observat că face paşii, ţine mâinile puţin depărtate de corp şi în câteva secunde cade în fund. Cred că o să-şi aducă aminte că a învăţat să se pună frumos în fund, dar mai durează..

Mai toată ziua l-am urmărit, să văd dacă mai merge singur.. în ce situaţii foloseşte mersul.. De câteva zile, de când a învăţat să ne deschidă dulapul, îşi petrece câteva minute prin preajma lui în fiecare dimineaţă. Şi astăzi a intrat în el în patru labe, s-a ridicat sprijinindu-se de margine şi-apoi a coborât din dulap în picioare.. până acum intra în patru labe şi ieşea cu fundul înapoi - aşa cum coboară de pe pat. Mă gândeam că o să mai amâne mersul pentru că nu s-a ridicat în picioare fără sprijin de foarte multe ori. Mereu se ţine de scaun, de masă, de pat.. de noi.. ca să se ridice.. dar, uite că s-a apucat de mers. De-acum tre să fiu cu ochii şi mai mult pe el, pentru ca să nu se lovească tare de ceva şi-apoi să nu mai vrea să meargă.

Aventura continuă!

Perna de alăptat

2011-05-28T17:03:00.005+02:00

Vând perna de alăptat.. pentru cine ştie despre ce e vorba şi cât de mult ajută în timpul sarcinii şi apoi cu bebe nu mai explic. Însă pentru ceilalţi pot să povestesc câte în lună şi în stele.

Eu am aflat de perna asta de la o prietenă, i-o cumpărase soţul când a rămas gravidă. Am căutat informaţii despre perna asta minune şi am aflat de firma Theraline din Germania (noi avem multe chestii luate după documentări de pe site-uri nemţeşti). A trecut testele de siguranţă, nu poluează, nu conţine materiale poluante şi nu are rost să zic acuma de materialele folosite la fabricarea ei, se poate intra pe site-ul firmei şi citi acolo de toate.

Şi cine a fost sau este însărcinată ştie câte perne îţi trebuiau ba sub burtă, ba sub picior, ba ceva la spate când te odihneai.. Perna asta e tot la grămadă.. şi după alea 6-7 luni de folosire (în primele 2-3 luni de sarcină nu prea o foloseşti) o poţi utiliza la alăptat, la ţinut bebe în ea când doarme, când îi citeşti, când vă jucaţi sau sprijin pentru bebe când e mai mare.. Mie mi-a fost de mare folos, am avut-o şi la spital că nu prea-mi găseam poziţia când era ora alăptatului.. şi-apoi nu ne-am mai despărţit de ea.. până acum, când e obiect de decor..

Are husa care se poate spăla, este din bumbac şi culorile zic eu că sunt drăguţe :)

Preţul este de 75 lei (nouă a fost puţin peste 50 euro). Şi eventual împărţim costul transportului, ca să nu iasă aşa scumpă.

Mâncare de zucchini cu morcov (după 8 luni)

2011-05-27T14:13:00.004+02:00

Reţeta iniţială e de fapt pentru adulţi, nu pentru bebeluşi, dar am adaptat-o şi e printre puţinele pe care nu trebuie să le amestec cu iaurt :) Zucchini sau dovlecelul se pun cu coajă după 9 luni, înainte ar trebui curăţat pentru că se digeră destul de greu de stomacul unui bebeluş.

Am folosit un morcov mare (cam cât palma mea), un zucchini verde sau dolvecel (atenţie la cumpărare, să nu aibă coaja lovită), un căţel de usturoi, 2 linguri de ulei de măsline şi jumate de lămâie (sau lime).

Morcovul se curăţă de coajă, zucchini sau dovlecelul se spală bine şi se taie capetele. Se taie apoi fâşii cu instrumentul de curăţat legume (cel folosit pentru cartofi, morcovi etc.). Se pune într-o tigaie / cratiţă uleiul şi usturoiul tăiat feliuţe şi se lasă la prăjit puţin, cât să lase aroma în ulei.. (adică nu-şi schimbă usturoiul culoarea). Se pune morcovul şi după vreo 2-3 minute se pun şi zucchini / dovlecelul. Se acoperă şi se lasă la fiert cam 12-14 minute, până se înmoaie. Se amestecă din când în când şi se verifică nivelul de apă lăsată.. iar dacă e nevoie se adaugă puţină (2-3 linguri). Când ajunge la nivelul dorit (mai moale sau mai tare) se pune sucul de lămâie - câteva picături (cât strângi o dată lămâia) şi câteva frunze de pătrunjel.

Am făcut de vreo 3 ori reţeta, de 2 ori zucchini a lăsat zeamă şi n-a fost nevoie să adaug apă deloc, dar o dată a trebuit să adaug puţină apă, ca să se înmoaie mai bine.

Reţeta asta o folosesc în ziua când avem gălbenuş de ou în meniu, că merge foarte bine şi bebe papă tot..

Reţeta originală am luat-o de aici.. E foarte gustoasă şi arătoasă.

Cum facem?

2011-05-26T13:45:00.000+02:00

Am un of vechi..

Mintea mea nu ştie să cum să reacţioneze de multe ori.. pe de o parte citesc chestii logice pe care aş vrea să le aplic, pe partea cealaltă e educaţia primită acasă. Şi se bat cap în cap toate lucrurile pe care doream să le fac când o să am un copil. Lumea în care am copilărit a fost deosebită, am fost ferită de multe rele, şi nu am avut acces la alte lucruri pe care alţi copii le aveau .. şi cel mai rău îmi pare că nu am fost învăţată sau îndrumată să-mi pun întrebări. Nu-mi aduc aminte de mine punând întrebări.. poate pentru că o parte din copilărie am stat cu bunicii.. ocupaţi cu treburi pe lângă casă şi cu pământul. Şi vreau să-i transmit lui Mark faza asta.. curios este, dar trebuie să-şi pună întrebările corecte. Şi asta înseamnă multe răspunsuri pe care noi o să trebuiască să le avem :) Răbdare multă şi să dăm în mintea lui.. Şi e chiar nasol că nu ne ajută Google.. poate dacă se inventează Google pentru copii :)

Am început acum ceva timp un blog special pentru întrebările copiilor, dar nu am apucat să mă ocup cum trebuie de el.. şi sper că timpul o să fie mai generos în viitorul apropiat să pot căuta întrebări pe forumuri şi apoi răspunsuri.. Pregătiţi n-o să fim niciodată, asta e clar.. dar măcar să avem o bază acolo.. Ceva idei?

Am revenit..

2011-05-25T12:04:00.012+02:00

A trecut cam mult de la ultima postare.. dar, am fost ocupată şi pe drumuri.

O să încerc să povestesc în ordine cronologică evenimentele din ultimele 2 săptămâni. Şi sper să mai ţin minte detaliile, pentru că ele contează :)

Săptămâna trecută am fost la medic pentru controlul lunar.. avea 10 kg şi 240 g şi tot 77 cm.. sau nu am reuşit să-l ţinem prea bine ca să-l măsoare corect.. sau data trecută avea 76cm.. Următorul control e pe 9 iunie..

Tot săptămâna trecută am călătorit cu troli (troleibuzul) şi am avut surpriza foarte plăcută să vină şoferul să mă ajute să urc căruciorul.. Am mers la gară s-o aşteptăm pe Cory, prietena mea care a călătorit jumate de Europa spre noi.. din Spania în Timişoara, apoi la Budapesta, apoi la Gyor şi apoi iar în Karlsruhe... Dar ne-am bucurat să ne vedem şi sper să repetăm figura în curând.. dacă ne-o lăsa timpul şi celelalte obligaţii :)

Miercurea trecută am plecat spre Arad.. ca de obicei, oricât de bine zicem noi că ne organizăm tot reuşim să pierdem timpul cu nimicuri şi să plecăm târziu.. Dar noroc că este autostradă mare parte din drum şi ajungem repede. Joi am plecat spre Bucureşti, prin Timişoara.. să lăsăm nişte lucruri pentru unii şi alţii. Am văzut-o câteva minute pe Ayanna.. i-am văzut dinţişorii şi e tot mai drăguţă :) Pe Briana nu am reuşit s-o vedem pentru că era la medic, să-i vadă ochişorii. E pe drumul cel bun, boala n-a revenit.. şi sper să fie bine de-acu înainte.

Pe la prânz am reuşit să ne îndreptăm spre destinaţia noastră - Bucureşti. Am oprit undeva după Recas să schimbăm scutecelul.. apoi am mai oprit la Drobeta Turnu Severin să păpăm şi apoi la fosta urcare pe autostradă la Piteşti. Am avut un drum cam aglomerat, dar bebe l-a suportat destul de bine. Înainte de Scornicesti am prins şi o super furtună.. bebe era mirat de stropii mari de ploaie ce se vedeau pe trapă.. şi-apoi a adormit :) Am ajuns în Bucureşti destul de târziu, am făcut băiţă repede.. cu plâns şi cu scandal.. Cred că i-a fost frică de cada mare în care l-am băgat. Deşi am pus apă până aproape de genunchii lui, i-am pus şi răţuşte de cauciuc.. şi am ţinut mereu mâinile pe el şi tot plângea. Poate şi oboseala, poate şi locul nou.. mă rog.. a fost cea mai scurtă băiţă ever. A mai păpat puţin lapte şi a adormit. Şi m-am trezit eu pe la 5 (ca de obicei) şi el încă dormea. S-a trezit pe la 7, i-am mai servit nişte lapte şi a mai dormit până pe la 9. Am mâncat şi-am plecat prin Bucureşti, să rezolv chestii. Noroc că nu am avut de mers prea mult şi-am putut rezolva totul mergând pe jos.. Uitasem ce şantier e Bucureştiul.. şi cât zgomot.. şi câtă agitaţie. Recunosc că mi-era dor, că plecasem de 1 an şi vreo 2 luni.. dar cred că mi-era mai tare dor de prieteni decât de locuri. Am mai avut de luat nişte pantofi / sandale pentru botezul şi petrecerea de sâmbătă şi le-am rezolvat super repede. Am mai vizitat nişte prieteni şi-apoi la tuns.. toată familia. Am aşteptat ceva acolo.. şi deja noi nu mai aveam răbdare.. şi în 15 min ne-a tuns hair stylist-ul pe mine şi pe bebe şi Rudi a mai rămas puţin.

Noi ne-am grăbit la întâlnirea cu fetele din Cişmigiu. A venit repede şi troleibuzu şi a fost lejer şi traficul şi-am ajuns în 2 min.. Una dintre prietene ne aştepta, alta a ajuns destul de repede.. şi a treia la jumate de oră.. Până atunci Mark a trecut prin braţele tuturor.. Am mai povestit, ne-am aşezat pe-o bancă să-i servesc masa lui bebe.. a păpat tot şi aşa ar fi mers nişte somnic.. Ca de fiecare data timpul zboară.. şi la fel a fost şi de data asta.. a apărut şi Rudi.. ne-a făcut o poză de grup (păcat că nu am putut să ne vedem cu toate fetele) şi-am plecat spre altă întâlnire.. Am făcut cunoştinţă cu Diesel, pisicul unor buni prieteni, care era săracul puţin cam buimac.. nu ştia ce e chestia aia mică şi rapidă ce-l trage de coadă.. şi tot fugea speriat pe unde apuca. Am apucat să mergem şi la restaurantul unde se ţinea petrecerea de după botez s-o ajut pe mămică să facă nişte aranjamente florale pentru mese. Ideile vin la faţa locului în funcţie de materiale.. şi repede am încropit ceva. Am uitat să fac poze.. dar povestesc repede ce-am reuşit să fac. Am avut la dispoziţie nişte boluri joase, rotunde şi puţin bombate din sticlă. Am pus în interior nişte verdeaţă de jur împrejur, apoi nişte floricele albe (cred că era floarea miresei) şi nişte crini imperiali. Am pus 2 flori desfăcute şi un boboc. Mai târziu m-a lovit şi explicaţia - florile sunt părinţii, iar bobocul este bebeluşul :) Am pus apă şi l-a frigider cu ele. Am avut emoţii că poate nu vor rezista, dar când le-am văzut sâmbătă seara.. arătau foarte fain.. şi unii boboci încercau să se deschidă :) Cât am lucrat la aranjamente (eu zic că nu foarte mult) bebe a stat cu Rudi şi era tot mai mârâit şi mai obosit.. şi nici vorbă de somn. La asta avem de lucru.. să înveţe că poate să doarmă când îi este somn :) Am ajuns acasă, un duş rapid, că aia n-a fost baie.. tot cu plâns şi cu scandal.. şi sooomn până la 6 dimineaţa. Alăptat şi iară somn până la 8.30. Ne-am mai jucat puţin şi am păpat şi la plimbare.. adică să iau floricele pentru lumânare.. şi ne-am întors acasă şi bebe a adormit, cred că era încă obosit de vineri. Şi-a dormit vreo oră jumate sau mai mult, timp în care am putut lucra la lumânare.. bine, am avut de prins floricelele, pentru că restul era pregătit şi probat de 100 de ori, ca să văd cum arată :) Am pus vreo 11 trandafiri mici crem, floarea miresei albă şi roz şi încă ceva plantă albă, care nu ştiu cum se cheamă şi 2 straturi de tulle crem. Pe stratul de la suprafaţă am cusut cu aţă maro litere din fetru roz.. aşa ştiam că vrea mămica să fie tortul.. şi-am zis că mă pot încadra şi eu în culorile astea. Aşa a arătat lumânarea.. (poza e făcută la restaurant şi deja era picurată partea de jos cu ceară).

Am mers la pitică acasă să ne pregătim şi noi.. biserica era aproape.. şi cu toate astea tot am ajuns la limită.. Şi-ncepea şi ploaia. Fotografii erau deja acolo.. şi ne aşteptau. Am dat toate cele la doamna de la biserică (în Bucureşti a trebuit să pregătim pânză albă, faşă, ulei de măsline şi vin roşu dulce). Vorbisem înainte cu mămica finuţei şi era foarte important ca eu să ştiu crezul şi la biserică de fapt l-a citit Rudi.. A urmat o întreagă poveste despre unde stă nasa.. adică în stânga sau în dreapta naşului.. L-a lămurit Rudi pe preot că femeia stă la stânga bărbatului.. din motive enumerate deja (e mai aproape de inimă, o poate proteja folosindu-se de mâna dreaptă). Toată ceremonia aproape bebe Roberta a plâns.. îi simţeam burtica pe burta mea.. era tare agitată.. cred că avea dureri :( Pe partea celalata şi Mark plângea.. era obosit, era ora lui de somn.. şi noi nu puteam să-l ţinem în braţe, să-l alinăm şi să-l liniştim.. Nici nu auzeam ce spune popa.. când plângea Roberta, când Mark :( Oana a încercat să-l liniştească.. am auzit mai târziu tot felul de observaţii.. cum că ar fi fost gelos că mă vedea cu alt copil în braţe şi de aia a plâns. Eu susţin în continuare că era obosit.. în mod normal pe la 16.30 dormea. A trecut.. l-am pus în maşină şi a adormit instant. Am mers către restaurant pe drumul cel mai lung cu viteza minimă admisă.. să se poată odihni sărăcuţul. Am avut noroc să găsim loc de parcare chiar lângă restaurant, l-am mutat în cărucior şi a mai dormit vreo jumate de oră.. Am verificat aranjamentele.. erau aşa cum le lăsasem, mi-am luat o piatră de pe inimă.. am pregătit puţin masa cu magneţii de frigider.. şi literele din fetru..

Mai târziu am văzut că am pus litera E aiurea, cu susul în jos.. dar, ce mai conta? :) Rudi a avut grijă să-i împartă tuturor la plecare.. să aibă amintire de la Roberta, să-şi amintească data ei de naştere. Magneţii i-am făcut din fimo cu transfer de imagine. Şi ştampila cu picioruş cu tuş negru.. Sunt mai multe culori pentru că aveam resturi de fimo în culorile roz şi violet deschis.. şi am amestecat cu alb şi au ieşit mai multe nuanţe.. :)

Seara a decurs bine.. bebe s-a împrietenit cu o fetiţă, Corina.. patrulau amândoi în 4 labe, deşi fetiţa era mai mare şi mergea foarte bine. Până s-a mai strâns lumea i-am dat să pape, ca să nu fie agitaţie care să-i distragă atenţia.. Am povestit cu alte mămici.. ce face al tău? cum mănâncă al tău? câţi dinţi are al tău? etc. :)))) Am avut şi nişte tentative pe la 9 să-l adorm.. era o încăpere mai retrasă, dar era prea interesant totul ca să doarmă :P Şi abia pe la 10.30 sau chiar 11 am reuşit să-l adorm.. era frânt. Roberta era demult acasă cu bunica.. dar dacă mama lipsea n-a vrut să se liniştească.

Peste puţin timp a sosit tortul şi am plecat şi noi la somn.. că ne aştepta a doua zi un drum lung cu maşina. Cum l-am pus în pătuţ aşa l-am găsit şi pe la 7 când s-a trezit.. am cam stors toată energia din el.. l-am alăptat şi a mai dormit până la 9.40. Ne-am făcut bagajele şi într-un final am reuşit să ajungem până în parcul IOR să ducem nişte dulciuri pentru copii de la Valea Plopului, eveniment organizat de nişte oameni foarte tari (abia acum i-am cunoscut în persoană).

Şi am mers să păpăm cu toţii - noua mare familie şi apoi la drum.. Duminica se circulă ok în Bucureşti, asta a fost bine pentru noi.. Am oprit pe Valea Oltului puţin, să schimbăm scutecul, apoi la Sibiu să păpăm şi apoi pe Valea Muresului.. şi gata excursia la Bucureşti. Urmează încă una peste 2 săptămâni, dar atunci mergem cu trenul..

Când au trecut 11 luni?

2011-05-12T00:14:00.001+02:00

Mă întreb când au trecut lunile astea.. s-au făcut 11 deja. Când? Acuşa nu mai e bebe.. deşi pentru mine o să fie bebe multă vreme..

Am zis că revin cu ştiri.. merge de-a buşilea de mult, asta se ştie.. acum merge ţinut de mânuţe şi de 2 zile merge puţin şi ţinut doar de-o mână, apoi trebuie să se prindă cu mâna de ceva. Împinge scaunele prin cameră.. ce premergător? Scaunul e cel mai bun pentru aşa ceva.. Când îl las jos din braţe, mereu îl pun în picioare.. uneori rămâne în picioare câteva zecimi de secundă, alteori se pune direct jos. Ne jucăm pe tema asta.. îl ţin în picioare, iar el se aruncă în braţele mele.. şi apoi iar în picioare şi el iar se aruncă în braţele mele.. e veselie mare. Am văzut că are tendinţa să vină să mă pupe.. deocamdată cu gura mare şi plină de salivă.. Îi arăt cum se face pupicul, dar încă nu-i iese. O vreme plângea când pleca Rudi la servici, acum ieşim după el afară să-i facem cu mâna şi nu mai plânge. Şi plângea în faţa uşilor închise.. acum se mai întâmplă asta dacă e foarte obosit.. atunci orice eveniment îl supăra până la lacrimi.

Are şi un obicei nou de-a trage totul de pe masă sau birou sau dulap care e mai înalt decât el. Se ridică pe vârfuri şi trage ce e la îndemână. Aşa a ajuns şi nişte orez pe jos, cutia cu şerveţele, cojile de legume curăţate pentru papa lui.. şi de când a început să patruleze prin casă gătesc numai pe ochiul plitei care e la perete, nimic periculos nu stă uitat pe undeva.. Sper!

Ca şi până acum preferă să fie acolo unde suntem noi, să se joace cu ce ne jucăm noi. E foarte sociabil, am mai zis asta.. şi nu-i place să stea singur deloc. Dacă n-aş fi citit tot ce-am citit şi aş fi ascultat ce zic bătrânii, poate bebe era demult exilat în camera lui, îl lăsam să se joace singur.. ca să nu se răsfeţe. Dar am aflat că e foarte ok să stai cu bebe tot timpul, mai ales când e aşa mic.. despre asta e vorba în relaţia asta mamă-copil. Şi aşa simt şi eu.

E foarte curios, nu ştim cum sunt alţii, dar e curios să vadă tot, de unde s-a auzit un zgomot anume, să simtă tot.. Să vedem ce mai urmează pe lista descoperirilor.

Oare am povestit că ştie să se dea jos din pat foarte repede şi în siguranţă? Of, acum, când mă pun să scriu vin o grămadă de idei şi nu mai am timp să citesc ce-am scris săptămânile trecute.. Chiar mi se pare că a învăţat super repede.. i-am arătat de câteva ori acum ceva timp şi apoi a aplicat..

Am mai zis că ştie să dea din mână în semn de "pa"? Uneori asociază evenimentul cu mişcarea mâinii, dar se mai întâmplă să facă şi fără să fie nevoie.. cred că exersează cu degeţelele. Îmi face şi mie cu mâna atunci când îi dau să mănânce la prânz.. poate pentru că ştie că urmează plimbarea :)

Când vorbesc la telefon cu mama, îi pun şi lui receptorul la ureche şi zâmbeşte şi uneori îi "zice" şi el ceva bunicii..

De când n-am mai scris s-a întâmplat ceva.. l-am mutat pe bebe în camera lui. Ne-am cumpărat dulap după 7 luni de când stăm în apartamentul ăsta şi astfel nu mai încape şi pătuţul în aceeaşi cameră.. a trebuit să-l mutăm.. Îl adorm tot în dormitorul nostru şi doarme vreo 2-3 ore la noi în pat până mergem noi la culcare, îl mut în camera lui şi doarme până pe la 5-6 când servim nişte lăptic şi apoi încă un pic de somn până la 8.30.. ghiceşte cineva unde? Tot la noi în pat.. :) Camera lui nu e gata, dar e curată, proaspăt renovată.. şi în curând o să fac şi desenele, ca să fie completă. Luna viitoare cred că luăm şi nişte material să fac şi draperii (cu buzunare).. şi mai vedem ce idei ne mai vin. Şi balconul lui are 2 ghivece mari în care am semănat seminţe multe de flori - poate ies măcar 2-3 bucăţi :) Şi mai avem 2 ghivece pe streaşină.. dar tre să cumpăr ceva flori curgătoare.

În rest, totul decurge la fel.. cu somnul e bine dacă reuşim să adormim la orele stabilite (de el), altfel e mare gălăgie. Dacă se trezeşte la 8.30 pe la 10.30-11 deja ne pregătim de somn, dacă se trezeşte după 9, atunci îl prinde şi ora 12 şi încă nu dă semne de oboseală. Şi-atunci se dă peste cap programul întregii zile. Atunci şi prânzul se serveşte pe la 14-14.30 şi următorul somn ar trebui să fie pe la 17, dar s-a întâmplat să fie şi ora 19 şi domnişorul nu serveşte somn.. Mă grăbesc atunci cu băiţa şi sigur i se face somn. De o vreme n-a mai adormit la sân, ci el singurel în pat.. E important să fiu acolo, să se joace puţin cu părul meu, se întinde în tot patul.. atinge cu faţa cearceaful şi perna mea.. aşa-i place :)

Cu papa stăm bine.. tot mai adaug iaurt în unele mâncăruri :) şi mi-a trecut stresul de acum câteva luni. Aş vrea să le zic acuma tuturor mămicilor care încep diversificarea.. să nu se grăbească.. că momentele alea de relaxare când alăptai / sau pregăteai doar o sticluţă cu lapte nu se mai întorc. Este vreme pentru papa, pentru reţete care de care mai gustoase..

Am mai scris câteva reţete şi chestii noi despre fructe, ce se potriveşte cu ce. Urmează să mai scriu despre legume şi carne şi brânzeturi la pagina de Reţete. Dar în altă zi.. sau în altă noapte târzie :)

Ştiri despre fetiţe:

Ay are un dinţisor sus şi cred că încă unul pe drum tot sus.. În rest, la fel cum o ştim - ascunde chestii pe unde nu te aştepţi :))

Bri este acasă de 3 zile, este ok.. se face mare şi faină.

Roby.. am văzut-o azi (ce bine că există internet şi camere web) şi s-a schimbat mult faţă de ultima dată când am văzut-o.. e drăguţă şi ea, are păr mult în continuare.. scârţâie când plânge.. Şi mai puţin şi-o cunoaştem.

Mark împlineşte 11 luni!

2011-05-08T13:28:00.004+02:00

S-a trezit puţin mai târziu azi.. şi-i mulţumim, mai ales că aseară ne-am uitat şi noi la un film şi am avut nevoie de puţin mai mult somn, aşa ca duminica.. Şi încă nu ştiu cum sărbătorim azi.. mergem la plimbare.. să folosim un pic cadoul primit de ziua lui - husa de vară pentru scaunelul de maşină :)

Ne bucurăm în fiecare zi de el şi cu el, de toate minunăţiile pe care le învaţă şi le face.. ieri a făcut singur cu mâna cuiva.. cred că urmează o perioadă plină de făcut cu mâna oamenilor.. şi ei răspund salutului cu multe zâmbete, asta e o diferenţă între cele două capitale :)

O să revin cu ştiri despre evoluţia lui în ultima lună, despre ce face, despre ce mai meştereşte.. acum mergem să păpăm şi apoi la plimbare, dacă tot a ieşit soarele :)

La mulţi ani Mark!

Ceva nou?

2011-05-03T12:48:00.007+02:00

Pentru cine nu e aici cu noi orice e nou.. pentru noi e la fel şi nu prea. Mark are de câteva zile un obicei de a ţipa.. şi ţipă de ne sparge timpanele. Şi s-a făcut şi plângăcios dacă nu-i convine ceva: dacă am stins becul în baie, dacă nu-l las unde nu are voie (pentru siguranţa lui).. şi tre să fim fermi să-i arătăm cine e părintele şi cine ştie ce e mai bine pentru el. Deocamdată a mers cu vorba bună, să zicem aşa.. adică cu ton schimbat - calm şi ferm şi cuvântul "nu" şi distrasul atenţiei de la chestia respectivă. Sper să meargă şi de-acuma înainte. Ştiu că eliminarea tentaţiilor ajută şi am cam luat din calea lui tot.. hârtia de toaletă uneori scapă, alteori nu.. cu telecomenzile de joacă puţin, le scoate de la locul lor şi le lasă împrăştiate.. în rest nu prea are ce să facă..

Cauza principală a acestor "faze" cred că este oboseala, că se trezeşte pe la 8.. rar reuşesc să-l mai fac să doarmă măcar o oră.. şi papă, apoi pe la 11 ar trebui să doarmă.. dar, cine să doarmă? :) Într-un final reuşim.. şi în cele mai bune zile doarme o oră jumate. Apuc să pregatesc şi să fac papa pentru prânz şi pe la 13 se trezeşte.. ne jucăm puţin şi îi dau să mănânce până pe la 14.. că ne întindem mai nou cu masa.. probează cu degeţelele ce-i dau, întinde pe scaun, pe masă, pe el.. nah.. experimentează :)

Şi urmează pregătirea pentru plimbare.. după ce îl urmăresc prin casă ca să-l îmbrac... şi ne plimbăm şi ne plimbăm.. şi-l văd că îi este somn in jurul orei 16-16.30, dar nu mai adoarme ca acum ceva timp.. şi când se agită atunci mergem către casă şi adormim în patul nostru.. Aşa aş vrea să vină clipa aia când adoarme în fund în timp ce ne jucăm.. sau când îi dau să mănânce :)))

Am tot citit şi-am citit şi ce bine ar fi dacă ar funcţiona toate sfaturile din cărţi şi la copilul tău. Dar, că de fiecare data teoria e bună, practica.. trebuie practicată :) Am zis c-o să fim părinţii cei mai buni pentru copilul nostru. Dar am ajuns la momentul asta, când pentru binele lui tre să-i interzicem chestii. Disciplina, atâta vreme cât nu e făcută cu băţul / palma / cureaua etc. e foarte bună. Răbdare am.. văd că a mai rămas destulă după aceste aproape 11 luni.. să vedem ce metode vor trebui aplicate.

În rest.. mănâncă bebe cam tot ce îi pregătesc.. uneori nu mănâncă tot din farfurie, dar nu insist. Deja ştie când urmează să servească masa.. îl pun în scăunel, leg baveţica.. îi dau câteva bucăţele de mâncare lui într-o farfurie, are şi linguriţa lui şi apoi îl hrănesc şi eu cu altă linguriţă. Mai vreo luna jumate şi scăpăm de restricţii.. albuş, sare, miere, fructe cu seminţe, lapte de vacă.. şi sper să am mai multă inspiraţie atunci pentru papa.

Au ajuns "musafirii" şi la mine, după ce au fost pe alte meleaguri 1 an şi aproape 8 luni.. fără dureri.. acuma să vedem cât o să dureze. Eu ştiam că după naştere durata se micşorează şi la fel şi intensitatea durerilor. Iar eu cum nu prea am avut dureri şi mă ţinea 3 zile.. sunt curioasă cum o fi.. după ce mă reglez :D Pe de altă parte mi-era teamă de momentul asta pentru că pe un forum citisem că vine cu dureri nasoale şi că te ţine şi 3 săptămâni.. sper să nu. Şi de data asta se aplică faptul că fiecare femeie e diferită.

Alte noutăţi nu mai avem.. pe 18 mai mergem la controlul lunar.. sunt curioasă câţi cm şi câte kg s-au mai adunat, apoi călătorim spre Bucureşti.. o să fie cea mai lungă călătorie a lui bebe şi am emoţii şi sper să fie bine.. Abia aştept să revăd prieteni dragi şi să-l prezentăm pe Mark.

Fetiţele sunt bine.. de Ay nu ştiu nimic de câteva zile.. tre să mai vorbesc cu mămica ei puţin să mă pună la curent cu ştirile.. Briana a suportat o operaţie la ochişori (a avut retinopatie) şi se recuperează bine şi sper să aflu în curând că merge acasă, iar Roberta a devenit ascultătoare.. şi papă de la sân, doarme şi în alte locuri decât în braţele mamei şi are peste 4,5 kg. O să-mi rupă braţele la botez :) Mai puţin şi o cunoaştem şi pe ea. Iar eu am intrat în febra pregătirilor - hăinuţe, lumânare şi ce mai e nevoie..

Am aflat că mai este un Mark(us) în familie.. băieţelul unui văr de-a lui Rudi.. care are aproape 6 luni şi vreo 11 kg.. Nah, şi părinţii lui sunt oameni bine făcuţi, dar e cam mult pentru un bebe. Am aflat de ce.. pentru că mănâncă de toate.. :(

Cele mai bune şi cele mai rele..

2011-04-28T12:08:00.003+02:00

Ocazional caut informaţii despre politica mamelor din alte ţări, despre alăptat şi alimentaţie, despre jocuri şi jucării şi despre alte lucruri care-mi vin în minte la momentul respectiv.

Am mai dat de site-ul incultureparent.com cu alte ocazii, dar acum au un articol despre cele mai bune şi cele mai rele locuri de pe planetă unde poţi fi mamă. Şi din păcate, România nu e unul foarte verde.

De toate..

2011-04-27T22:05:00.008+02:00

Au trecut şi sărbătorile aşteptate.. drumul spre casă decurge foarte bine.. bebe doarme de rupe până în faţa blocului.. urmează schimbatul în pijama şi puţină joacă.. bunicii nu l-au mai văzut demult. Şi apoi o masă de lapte şi soooomn pentru toată lumea.

Apoi rezolvăm ce aveam în plan, vizităm prieteni şi mereu ne prinde o oră nepotrivită cu copilu după noi.. dar aşa suntem noi, aşa se obişnuieşte şi bebe.

Iepuraşul a adus multe pentru bebe.. halat de baie şi prospel de la bunici, hăinuţe (de la noi), jucării (de la naşi şi de la cumătrii) şi bani (de la nişte mătuşi mai îndepărtate). Aaaa şi cioco.. dar aia cred că e pentru noi în anul ăsta :)))

Tot anul acesta i-am făcut cunoştinţă cu iepuraşii..

Şi l-am pus să caute ouă roşii în iarbă.

Am văzut şi fetiele.. Ay este o adevărată domnişoară.. merge bine, ţipăăă, îi plac animalele şi ei şi îi place foarte mult să socializeze... Am văzut-o şi pe Bri (Marisa Briana) care e mică-mică.. dar e frumoasă foc.. şi e o luptătoare. Se luptă să trăiască, să se facă bine şi creşte în greutate ca să poată merge acasă cu mămica şi taticul ei.

Pe Roby am văzut-o doar în poze.. şi e tot mai drăguţă.. şi le dă în continuare bătăi de cap alor ei.. Dar cred că e încă perioada de acomodare.. pt toată lumea şi în curând o să fie mult mai bine. Mami o să poată dormi, bebe la fel.. şi vom râde cu toţii despre clipele astea :)

Cadoul de la iepuraş pentru finuţe arată aşa.. ca să nu se supere..

Şi după toate astea m-au inundat o grămadă de gânduri.. Copilaş care mănâncă tot ce-i dai, doarme cât se spune că doarme un copil de vârstă lui, stă unde-l pui şi dacă-ţi mai şi zice ce-l deranjează (din prima clipă) ar vrea toată lumea.. însă pe parcurs îi înveţi toate mişcările, toate sunetele şi ajungi să vorbeşti aceeaşi limbă cu el. Dar parcă trece o grămadă de timp până îţi dai seama despre toate astea. Nu prea ştim ce vrem.. vrem copil mic, dar parcă am vrea să crească mai repede să ne înţelegem cu el.. of of.. câte vrem.

Pentru noi parcă n-a fost aşa greu (nu am mai recitit postările de acum 7-8-9 luni) dacă mă gândesc acum. Ne-a lăsat să dormim, a păpat lapte şi mâncare.. a fost fain la băiţă şi e fain şi acuma.. nu am avut probleme cu vreo iritaţie de la scutecel, cu caca.. sau vreo boală. Mucii de care pomeneam acum vreo 2-3 săptămâni parcă nici nu au fost.. :)

Am aflat la controlul de la dermatolog că bula ce n-a speriat prin septembrie şi noiembrie.. că de fapt este o acumulare de celule, pe care o are din viaţa intrauterină.. şi că s-a făcut bulă după ce a fost frecat pe zona respectivă. Trebuie să avem grijă să nu-l frecăm cu prosopul după băiţă şi să-l ştergem prin tamponare.. şi să-l dăm seara cu un strat de cremă (un preparat special cumpărat de la farmacie) şi să-l masez uşor şi în ceva timp o să dispară. Doctora n-a ştiut să zică în cât timp.. şi vrea să-l vadă la anumite intervale de timp. Eh, mergem şi în 14 iunie la ea..

Ar mai fi multe de zis.. dar mă duc să mă odihnesc mai bine.. că mâine mă aşteaptă o nouă zi când trebuie să fiu în formă pentru energizatul Mark. De mult ori când noi nu mai putem glumim şi spunem că parcă a băut Red Bull.. Red Bull Baby :P

Paşte fericit!

2011-04-23T00:47:00.003+02:00

Chiar dacă nu prea mai simţim această sărbătoare (nu cred că e doar impresia mea) aşa cum o simţeam noi atunci când eram mici, eu vreau să ţin o tradiţie măcar de Paşte.. să scriu pe blog :), că friptură nu fac, ouăle sunt vopsite deja de altcineva.. cozonacii se fac mâine şi alte tradiţii încă nu avem în familia noastră tânără. Dar, este vreme.. şi când va creşte Mark un pic mai mare o să mă "ajute" la vopsit ouăle, apoi să caute ouăle roşii ascunse în iarbă şi mai târziu să meargă cu bărbaţii din familie la "stropit".

Paşte fericit tuturor care ne urmăresc, să aveţi parte de sănătate şi de toţi cei dragi aproape şi să fiţi cuminţi ca să vină iepuraşul :)

O sâmbătă în 3..

2011-04-17T01:36:00.007+02:00

După câteva ore de lucru (mai mult a durat lipirea benzii protectoare pe tavan, pe plintă, la fereastră şi la uşă) camera lui Mark e gata.. curată, proaspătă şi un pic verde. Trebuie să lăsăm să se usuce bine până putem desena peste.. Şi trebuie să vedem ce desenăm. De-acuma vine greul. Am făcut câteva schiţe, dar nimic clar.. Revin cu detalii.

Iar eu am muncit la o cină rapidă - ouă coapte în pâine şi brioşe cu fulgi de cioco.. mă specializez.. deja ştiu reţeta pe de rost şi încep chiar să fac experimente, mai adaug ceva în compoziţie sau mai decorez (aici am probat nişte ustensile de decorat cu glazură albă).. :) Şi Mark a vrut să mă ajute şi el :)

9.900, 77, 49, 6.

2011-04-15T16:54:00.005+02:00

9 kilograme şi 900 de grame, 77 cm, circumferinţa capului este de 49 cm şi a toracelui tot de 49 cm. 6 dintişori. Cam astea sunt noutăţile.. Aaa şi nişte muci. Nu ştim de unde au apărut şi în nasul lui Mark nişte mucişori.. ne-a zis medicul când am fost la spital că o să apară.. şi taa-daaa! Au apărut. Bag câte-un jet de apă marină în nasul lui de 3 ori pe zi şi curg, şi curg.. nu se mai opresc. Deja mă urăşte când mă vede că vin cu sprayul. Dar până se face mare o să uite.. Am primit şi vitamina C şi 5 zile de Ca gluconic. Sper să se ducă mucii ăştia pe Lună şi acolo să rămână :)

În rest, bebe plin de energie, mănâncă ce-i pregătesc.. roade tot ce prinde şi mă gândesc că se pregătesc şi alţi dinţi să mai apăra.. deşi la control nu am văzut gingia schimbată. Îl alăptez în continuare seara şi dimineaţa şi de câteva ori i-am dat şi după-masă, nu prea dă semne că ar vrea să renunţe.. şi nu renunţ nici eu.

Cară chestii dintr-o parte în alta.. îi place să tragă hainele agăţate la uscat, să-şi bage faţa în ele, să simtă materialul ud pe faţă sau mirosul de detergent/ balsam. Ne face în continuare "ordine" printre sticlele de plastic pregătite pentru dus la tomberon.. şi printre reclamele de hârtie. Şi bineînţeles prin dulapuri. Papucii i-am ascuns că prea îi băga în gură.

Scoate o mulţime de sunete.. unele parcă şi cântate.. Şi mutre multe.. cred că o să ne fie greu să-l refuzăm mai încolo :)

Stă în picioare câte 2-3 secunde fără sprijin, a mers de câteva ori şi ţinut doar de o mână. Dar cred că mai durează până o să meargă singur. Sincer.. nu ne grăbim nicăieri.. este vreme pentru făcut paşi şi pentru mers. Important este că e curajos, până acum nu l-am văzut să-i fie frică de ceva.. Când e somnoros îi zic Bocănilă pentru că atunci se accidentează cel mai des.. şi dă cu capul de gratiile de la pătuţ sau de peretele din spatele patului. Ieri a dat cu capul de colţul biroului.. deşi avem protecţii le dă jos. Cine cumpără protecţii de colţuri de la Ikea să nu folosească lipiciul din pachet, e cam inutil :)) Pentru copii trebuie lipici profi..

Eu sunt la 65 kg.. şi mi-e groază de sărbători.. dar cred că voi gusta din toate, dar n-o să mă satur cu nimic.. Vedem dacă funcţionează strategia mea.

Fetele din gaşcă sunt bine, se adaptează la condiţii.. Ayanna ştie să bea cu paiul, face multe năzdrăvănii, se joacă frumos în parc, îi plac copii mai mari şi se face tot mai făină.. şi are doar 2 dinţi.

Roberta e somnoroasă, nu prea vrea să pape de la sân, a ajuns la aproape 4 kg şi îi place cel mai mult la mami în braţe..

Marisa Briana a stat zilele astea pentru prima dată în braţele părinţilor, a recuperat la greutate.. ultima dată avea 1800 g, după ce scăzuse la 1600. Este pe drumul cel bun..

Abia aşteptăm să le vedem, să le cunoaştem şi mai încolo să ne jucăm cu ele.

Our baby is 10 months old!

2011-04-08T10:49:00.002+02:00

Pfuu.. ticker-ul se apropie de 1 anişor şi trebuie să-l schimb :)

Cu fiecare zi care trece, cu fiecare mutriţă nouă pe care-o face, cu fiecare pas, cu fiecare sunet pe care-l scoate.. îl iubim tot mai tare pe pispirelul nostru.. Şi cum să nu-l iubeşti? Ne face să zâmbim în fiecare zi.. învăţăm ceva în fiecare zi, noi de la el şi el de la noi. Ce îţi mai trebuie?

Ne dorim să fim sănătoşi cu toţii şi-apoi facem de toate.. Zugrăvim şi amenajăm camera lui (asta e pe primul plan), apoi căutăm ouă în iarbă de Paşte la bunici, apoi vizităm prinţesele din gaşcă şi ne petrecem cu ele şi părinţii lor, urăm "Casă de Piatră" live unor prieteni proaspăt căsătoriţi.. şi facem tort pentru ziua lui şi ne vedem iar cu bunica si poate rămâne şi ceva timp de-o vacanţă :) Cam ăsta e planul pe următoarele luni.

Alles in ordnung!

2011-04-05T23:22:00.006+02:00

Vizita la medic a decurs aşa cum trebuie.. am intrat la ora programată, multe-multe întrebări de la medic: cum este alimentat, dacă mănâncă, dacă are scaun, ce fel de scaun, tuşeşte, curge nasul, ceva schimbat la el etc. După porţia de nurofen pe care i-am dat-o dimineaţă şi un fâs cu sprayul cu apă marină a fost mult mai ok, vesel şi plin de energie, aşa cum suntem obişnuiţi cu el. I-a ascultat plămânii.. este ceva sunet mic acolo, dar e din cauza năsucului puţin înfundat. Are şi gâtul puţin iritat. Şi mergem joia viitoare iar la control. S-a jucat cu o maşinuţă din cabinet, a zâmbit şi-a râs la doamna doctor..

Am primit un supliment de vitamine şi minerale. Şi reţetă pentru nişte supozitoare în caz de febră, să le avem acasă. Mai tre să luăm nişte picături pentru nas.. sunt scrise pe reţetă şi ceva cremă cu aromă de eucalipt sau mentă cu care să-l frecăm pe piept, pe gât.. ca să poată respira mai uşor, dacă e nevoie. Şi am aflat ceva ce nu ştiam.. :( Că trebuie să scazi 0.5 grade din valoarea afişată pe termometru ca să afli temperatura corectă.. asta în cazul temperaturii luată la nivel rectal. Temperatura luată în guriţă (din cauza aerului tras pe nări) este mai mică, iar cea de la subraţ este la mijloc undeva..

Şi-apoi întrebările mele: se dă supliment de Ca la copii? NU este nevoie. Doar Vigantol - o picătură în lunile de toamnă, iarnă şi primăvară. După ce se deschide sticluţa se păstrează la frigider, se consumă toată sticla, nu doar 20 de zile cum am mai citit eu pe forumuri româneşti.

Meniul lui bebe trebuie să includă fructe (fără cele cu seminţe - căpşuni, zmeură, kiwi), legume, brânzeturi, iaurt, carne şi ficat de curcan şi de pui. Carnea de vită se dă după 1 an. La fel şi peştele.

Mâncarea la borcănaşe este acceptată de medici, dacă se poate spune aşa, dar nu trebuie să devină un obicei în fiecare zi. Cred că e bine să fie la îndemână un borcănaş pentru situaţii extreme.

Şi avem şi numărul "asistentei de ocrotire / hebamme" care o să vină la noi acasă, să ne dea sfaturi, să ne instruiască în caz de nevoie. Of, unde era acum 9-10 luni la prima băiţă, la primele dureri de burtică? :) Eh, e bine că vine şi acum.

Data viitoare mergem prin altă parte, pentru că este control de rutină.. nu la un loc cu copilaşii bolnavi. Foarte tare ideea. Şi trebuie să mergem în fiecare lună să-l vadă, să-l controleze. Şi până atunci mai adun eu întrebări.

Şi mi-a plăcut cum arată dispensarul..

9 luni şi 4 săptămâni în balon!

2011-04-05T10:46:00.004+02:00

A zburat repede balonul, nu? :)

Şi a venit şi unul din momentele de care ne era teamă.. febră şi prima vizită în miez de noapte (sau dimineaţă) la spital. Dar e tot bine.. adică se pare că am făcut rost de un virus care o să dea drumul la muci. S-a manifestat de ieri dimineaţă cu febră.. 37.8 şi a scăzut apoi, iar azi-noapte la 4.30 s-a trezit plângând şi febră.. avea 38.6. Pentru noi şi 37.8 ne-a panicat puţin, dar ştiam că nu te bagă nimeni în seamă cu aşa temperatură.. Pentru bebeluşi ştiu că tot ce e peste 39 e periculos. Iniţial am zis că merem la doctor orice ar fi.. să ne asigure că nu e ceva ascuns.. apoi după ce i-am dat 2,5 ml nurofen ştiam că o să scadă.. mă gândeam că mai bine stăm acasă.. dar, nah.. am mers să vedem cum e la spital :) Şi dacă e ok, atunci bebe o să doarmă în maşină.

La spital relaxare, locul frumos, curat, modern.. aşa ca afară.. Doctoriţa dormea.. dar a fost zâmbitoare, l-a consultat.. Bebe cooperant, zâmbareţ.. deja îşi făcuse efectul nurofenul.. şi era chiar vesel :) A zis că e ok, e bine dezvoltat.. să-i dăm chiar 5 ml de nurofen dacă mai e cazul de febră pentru că are kile destule.

Acum doarme de 2 ore deja.. mă duc din 5 în 5 minute să-l văd.. cred că a transpirat mult.. şi am pregătit deja hăinuţe de schimb.. şi papa e gata, dar văd că încă n-a dat semne de trezire. Poate soldăţeii aia mici luptă acolo cu răceala..

Gata s-a trezit dupa 2 ore jumate.. merem să păpăm.. să prindem puteri amândoi.

Revin.

Bebe la aproape 10 luni!

2011-03-31T12:11:00.008+02:00

Am rămas puţin în urmă cu noutăţile despre bebe..

Iată că am ajuns şi la etapa căţăratului.. Aseară vroia cu orice preţ să ajungă la nişte tablouri de pe perete.. Şi a călcat pe toate perinuţele şi a reuşit să se ridice până la primul tablou. Deci, trebuie sporită atenţia şi mai tare.. că acuşa se caţără şi pe pătuţ şi-l găsesc pe jos..

Am zis oare că nu mai stă deloc la schimbat de scutec? Ce am povestit acum câteva săptămâni era nimic faţă de ce e acuma.. se întoarce pe toate părţile, se ridică în picioare, se întinde după orice.. şi de multe ori durează minute bune să lipesc scutecul de fundul lui. Aşa mi-ar plăcea să-l las să umble gol, ca pe bebeluşii din Namibia sau Mongolia (cine a văzut Babies, ştie despre ce vorbesc).

Vorbim şi mai mult şi mai des şi de-acum cred că începe să înţeleagă dacă sunt fericită sau supărată (doar mă prefac).. Când nu zâmbesc la ceva ce face se încruntă cumva.. nu înţelege de ce nu mă bucur. Nu prea m-am bucurat când şi-a băgat degetele în pământul florilor sau când a rupt o floare.. Că scoate totul din sertar e ok.. o să mă ajute el să le băgăm pe toate la loc. Sau că a incuracat nişte aţe de-ale mele.. Chiar nu mă supără asta, mă bucur că a mai descoperit ceva.

Toate gângurelile lui se transformă în sunete care seamănă cu cuvinte.. dacă ai un pic de imaginaţie ai putea înţelege cuvinte adevărate.. gen: hai, băi, dai, apa, baba, mama etc.

Bebele nostru e genul sociabil, împarte zâmbete tuturor pe stradă. Nu cred că l-am văzut să-şi ascundă faţa când întâlneşte un străin. Se bucură când e în cărucior şi suntem la uşă, pregătiţi de ieşit afară.. Când suntem în lift e în delir deja.. Am încercat să-l învăţ să facă cu mâna când pleacă cineva sau plecăm noi tai-tai.. Mai exersăm.

Nu prea cred că îi place uscătorul de păr.. atunci a fost singurul moment când a venit în viteză către mine, să-l salvez :)) În schimb, aspiratorul este pe placul lui..

La sugestia unei prietene, Ancuta, vom încerca să-l facem să sufle în lumânarea de la prima aniversare.. Şi cred că ştiu cum.. Deocamdată am făcut baloane de săpun şi ne imită suflând şi el, când ne vede cum suflăm prin inelul ăla ca să iasă baloane.. şi pe la 11 luni aprindem lumânări acasă şi-l punem să sufle :)))) ca până la 12 luni să înveţe.. suntem cam nebuni, ştiu..

I-am dat deja papa să mănânce el cu mânuţa lui.. finger food îi zice pe altă limbă şi parcă descrie mai bine ideea. O să scriu în pagina de reţete cum stă treabă cu mâncarea asta.

Cum am hotărât să-i dau bucăţele de papa? Am văzut că apucă foarte bine chestii mici cu degetul mare şi cel arătător.. se punea să culeagă vreo scamă de pe covor sau ceva firimitură de pe masă.. şi chiar dacă mai este cale lungă până o să mănânce singurel, suntem pe drumul cel bun. Câteodată îmi ia lingura din mână ca să mănânce el singur..

Recent am luat legătura cu mămica fetiţei născută la 2 zile după Mark, vecina de salon de la spital. Adisia e o păpuşică mică şi drăguţă, care merge cu ajutor, care nu merge în 4 labe şi care încă n-are dinţişori. Ce diferenţe pot fi între copii.. incredibil, nu?

A apărut şi Roberta.. :)

2011-03-28T12:58:00.004+02:00

Bine ai venit pitică drăgălaşă!

Mami şi tati o aşteptau prin 31 martie, dar ea a hotărât altceva.. că doar e berbec şi are deja o personalitate puternică :) Abia aşteptăm să te cunoaştem şi pe tine, Roberta Maria, să-ţi vedem părul negru şi mutriţele pe care le faci..

Te pupăm.

P.S. Cadoul pentru Roberta.

Fără capac..

şi cu capac...

Gaşca s-a mărit!

2011-03-25T13:03:00.004+01:00

Gaşca s-a mărit cu încă o fetiţă!

Pe 23 martie, cred că pe la prânz.. s-a născut Marisa Briana, fetiţa prietenilor noştri şi naşilor lui Mark. Bine ai venit! Am înţeles că ai vrut cu orice preţ să dai peste cap viaţa părinţilor tăi.. ei te aşteptau pe la mijlocul lui mai, dar tu ai hotărât că vrei să-i cunoşti mai repede :)

Îţi doresc să fii sănătoasă, să mergi repede acasă cu mami şi tati şi să ai o viaţă plină de noroc şi fericire.

Acum în gaşcă sunt 3 băieţi (Mark, Luca si Marc) şi 2 fetiţe (Ayanna, Marisa).. şi mai urmează o fetiţă peste câteva zile.. Roberta.

Despre nimicuri de-ale mele..

2011-03-19T21:02:00.006+01:00

Poate de la primăvara asta am o stare de tristeţe sau poate de la luna plină.. şi mesajul ăsta e mai altfel.. nu sunt deprimată, doar puţin ciudată şi retrasă.

Mi-am dat seama recent că bebe are 9 luni, adică eu trebuia să revin la formele mele de dinainte de sarcină sau măcar la cele 61-62 kg. Dacă am avut nevoie de 9 luni să mă "îngraş", tot 9 luni ar trebui să fie de ajuns să slăbesc. Eh, şi de data asta teoria nu se potriveşte cu practica. Mă uit de multe ori în oglindă, uneori văd că nu mai sunt aşa cum mă ştiam. Înălţimea a rămas la fel, dar restul corpului meu e schimbat, sânii au vergeturi şi s-au cam lăsat.. deşi sunt mai mari decât îi aveam înainte de bebe :) şi am o burtică pe care credeam că-mi va fi uşor s-o dau jos. Da, aş fi putut să mă străduiesc mai tare.. Mai am timp.. pentru asta mai este timp. Poate primăvara asta aduce şi un impuls să mă apuc de sport la nivel mai serios. Adică, să aducă repede vreme frumoasă, să port tricou şi să mă motiveze să fac încă o tură de abdomene.. Şi să mănânc la ore fixe.

Tot în oglindă văd şi o parte nouă în mine, o văd numai eu.. poate m-am transformat în mămică :) Cu toate astea, nu trece zi în care să nu mă întreb dacă fac bine ce fac.. ca mai toate mămicile, cred. Şi am mai văzut ceva.. toate chestiile ce mi le doream acum ceva timp nu prea mai contează. Îmi aduc aminte ce mai răscoleam un anume magazin de haine de fiecare dată când mergeam într-o ţară străină.. acum pot să merg în fiecare zi şi parcă nu mai e nimic din ce căutam. Oare aşa de tare m-am schimbat?

Ştiu că poţi face şi treaba de mamă şi de soţie şi chestii pentru tine în acelaşi timp.. dar parcă furi puţin din timpul dedicat ţie ca să-l aloci altcuiva care acum e mic şi nu ştie mai nimic :) sau altuiva mare care cere de mâncare şi nu-l mai pui la loc.. rămâne furat. Şi în timpul meu liber (când bebe doarme) scriu despre bebe.. Dar în fiecare zi încerc să gestionez mai bine totul şi când îmi iese, am timp. Dar îmi iese destul de rar, deocamdată. Şi de asta mă opresc acum aici, să fac chestii pentru mine.. doar pentru mine. Am voie să fiu egoistă.

Bilanţ la 9 luni şi o săptămână..

2011-03-18T13:21:00.010+01:00

Luni, după o vizită scurtă la tanti doctor am aflat că bebe are 9,630 g şi 78 cm. Deci urmează încă o tură de ordine în dulap, să vedem ce mai punem la păstrare :) Şi o tură prin magazine, să refacem stocul de hăinuţe mărimea 80 sau chiar 86 că i-or fi bune la vară..

Dar am primit deja un body personalizat pentru Mark de la Rebecca - Marco Polo Exploratorul.. care n-a prea stat la poze.. (

Şi-acum ştiri pe scurt :)

- are 4 dinţişori şi-l facem des să râdă ca să-i vedem;

- se pregăteşte al 5-lea dinţisor să iasă şi ne face zile, dar mai ales nopţi amare..

- articulează foarte bine şi foarte des "a-ba-ba-ba-ba" pe lângă deja vechiul "a-va, a-va";

- se ridică în picioare cu o rapiditate uimitoare;

- se deplasează în 4 labe cu viteză mare-mare;

- merge în jurul unei mesei joase, ocoleşte colţurile şi ajunge la telecomandă sau unde doreşte el;

- e tot mai sigur pe picioarele lui şi face zilnic tot mai mulţi paşi;

- se joacă cu orice - sticlă de plastic, o cutie, un căpăcel..

- ronţăie coajă de pâine;

- îi plac ochii mei şi şi-ar băga degetele în ei dacă l-aş lăsa :) (e foarte finuţ, vrea să atingă doar irisul şi nu e brutal deloc);

- nu mai stă deloc la schimbat scutecul;

- îi place să se joace cu apa de la robinet, asistă la pregătirea apei pentru băiţă şi se udă aproape tot :)

- bunicul ştie cel mai bine să îl facă să râdă, inventează jocurile cele mai funny.

Între timp a fost şi 12 martie, ziua Ayannei (La muuuulţi anişori fericiţi!).. pe care am sărbătorit-o foarte frumos în 13 martie.. am pus poze aici şi de la părinţii ei aici. Ca de fiecare dată eu mă stresez pentru că vreau să fiu la înălţimea pretenţiilor (şi-ale mele, şi-ale celorlalţi) şi am nevoie de aprobări şi încurajări că tot ce fac e frumos şi potrivit pentru cadou. Aşa sunt eu.. :) Şi cred că a fost bine şi de data asta.. I-am dăruit o jucărie care să-i dezvolte gândirea şi motricitatea fina (şi s-a nimerit să primească o jucarie exact la fel de la prietena ei Bianca şi sper ca mamica ei s-o poata schimba, pentru noi nu mai avem bonul).

Pentru coordonare ochi-mână sunt bune şi tacâmurile şi deşi e prea mică pentru a le folosi singură, noi i-am dăruit un set doar pentru ea de la Zwilling.

A mai fost în tolba lui Yoyo (mascota clubului unde s-a ţinut petrecerea) o pereche de cercei mici şi drăguţi (pe care nu am apucat să-i pozez), o husă pentru căruciorul de cumpărături (pe care sper s-o găsească părinţii ei utilă şi s-o folosească - este prototip), un album foto cu poze de când s-a născut până la 11 luni.. iar poze de la 12 luni voi adăuga eu data viitoare când ne întâlnim. Albumul are câteva pagini cu scrapbooking (atâta inspiraţie am avut la orele târzii din noapte) şi l-am făcut cu poze de pe facebook, calitatea pozelor şi îndemânarea mea în ale photoshopului m-au "obligat" le fac mici, dar e un album pentru un omuleţ mic, deci pozele sunt pe măsura ei.. încheiem lista de cadouri cu o costumaţie de sărbătoare aproape întreagă: rochiţă roz + ciorapei + cardigan (lipsesc pantofiorii şi ceva accesoriu de pus pe cap). Dar este vreme să completăm lista oricând. Şi sper ca la următoarea aniversare să ne zică ce îşi doreşte de ziua ei. :)

Reţete (I)

2011-03-09T12:31:00.007+01:00

Aşa cum scriam (nu ştiu dacă am şi promis) acum ceva vreme, postez şi eu nişte reţete pe care eu le-am încercat.. şi bebe le-a mâncat :))

Supă cremă de dovlecei (zucchini) (de la 7 luni)

Am mutat reţeta pe pagina de Reţete.. şi o să adaug acolo tot ce ţine de papa lui bebe.. e mai uşor de găsit :)

9 luni cu bebe..

2011-03-07T23:27:00.005+01:00

Pe 8 martie noi sărbătorim anul ăsta ziua lui bebe pentru că împlineşte 9 luni! Dar sărbătorim şi ziua mamelor (anu ăsta e şi ziua mea din punctul ăsta de vedere) şi a tuturor femeilor.

La mulţi ani mamă! La mulţi ani mama lui Rudi! La mulţi ani bunica! La mulţi ani bunica lui Rudi! La mulţi ani Lăcri! La mulţi ani Ina! La mulţi ani Nelly! La mulţi ani Andrea! La mulţi ani Cory! La mulţi ani Andreea! La mulţi ani Ancuţa! La mulţi ani Elena! La mulţi ani Rebe! La mulţi ani Alexandra! La mulţi ani Tania! La mulţi ani Ana! La mulţi ani Iulia! La mulţi ani Olivia! La mulţi ani Anda! La mulţi ani Ralu! La mulţi ani tuturor femeilor care ne citesc!

Papa bebe

2011-02-25T23:58:00.006+01:00

Am "rupt" internetul ăsta căutând reţete pentru papa de bebe. Toate reţetele sunt la fel şi cred că tuturor ne este teamă să încercăm ceva nou.. e mai sigur să faci ceva ce-a făcut şi altcineva înaintea ta.

Când începi cu diversificarea e uşor (deşi pare greu) pentru că-i dai azi o legumă fiartă şi pasată, mâine la fel.. de poimâine îi mai adaugi o legumă şi tot aşa.. până ajungi să te saturi tu de amestecat şi pasat legume.. dar bebe ce să mai zică? Şi dacă într-o zi nu mai mănâncă la fel cum mânca acum câteva zile acel fel de mâncare.. e semn clar că s-a săturat (dacă nu este cumva vreo problemă de sănătate sau ies dinţii). Toţi bebeluşii sunt curioşi şi de asta trebuie să le satisfacem această poftă de cunoaştere.. şi în domeniul culinar.

Deja am uitat ce emoţii aveam când am început marea diversificare. Deşi doctoriţa mi-a zis pe la 5 luni să-i dau suc de fructe, nu am ascultat-o şi abia la 6 luni şi o săptămână i-am dat prima linguriţă de suc de mere. Atunci a fost momentul.. îi apăruse primul dinte, stătea bine în fund şi în scaunul lui, era curios de ce mâncam noi.

Apoi a urmat supa (zeama chioară) de legume: morcovi + pătrunjel + păstârnac + ţelină. Şi apoi am pasat morcovul, apoi am adăugat şi zucchini (dovlecel nu am găsit că nu era sezonul lui), cartof şi recent o felie de ardei şi câteva de ceapă. Încă nu am pasat ceapa şi ardeiul în mâncare.

Am aşteptat şi eu câteva zile să se obişnuiască bebe cu noul aliment introdus.. nu ne-am grăbit nicăieri, dar de-acum trebuie să facem artificii mai multe în meniu.

De ceva timp mănâncă la masa de prânz doar dacă îi adaug şi 2-3 linguriţe de iaurt în piureul de legume. Mă gândesc că a descoperit gustul acrişor şi îi place. Şi eu mă bucur că mănâncă. Am sperat să nu fie nevoie de astfel de compromisuri..

La masa de dimineaţă papă suc de mere + suc de morcov, suc de portocale, o pară cu jumătate de banană, măr cu pară. Nu i-am dat biscuite cu măr, deşi toată lumea îmi zice să-i dau. Din ce am citit biscuitele nu are niciun aport de substanţe folositoare pentru bebe.

La prânz piure de legume.. la fiert pun de obicei morcov, pătrunjel, ţelină, păstârnac (dacă găsesc), cartof, zucchini. Pentru o masă pasez zucchini, iar pentru altă masă cartoful.. şi aşa are bebe papa pentru 2 zile şi fierb separat oul sau carnea sau fac brânza. La început făceam doar pentru ziua respectivă, dar acum mănâncă mai mult şi fierb cantităţi mai mari şi e mai practic. Pe listă mai e cartoful dulce, dar nu găsesc tot timpul. Am servit azi broccoli şi a mâncat.. nu tot, dar a mâncat fără strâmbături prea mari. Am mai încercat şi avocado acum ceva timp, dar nu prea l-a apreciat. Poate nu era copt bine sau era prea copt.. voi mai încerca. Am mai adăugat unt nesărat în mâncarea lui, ca să-i schimb puţin gustul sau câteva picături de ulei de măsline.

Am aplicat şi eu ce scrie prin cărţi şi forumuri.. i-am dat carne de pui sau curcan, carne de vită (doar o dată i-am dat şi cred că l-a durut burta.. mai aştept până încercăm iar), gălbenuş de ou bine fiert, brânză de vacă.. în fiecare zi cam o lingură, pasate în piureul de legume. La masa la care i-am dat carne de pui nu i-am dat şi gălbenuş sau brânză. Ficat de pui încă nu i-am dat.. caut o sursă de ficat de găină de casă.

Seara cel mai des i-am dat cereale.. am luat ceva cereale de ovăz care se fac cu apă. Am mai probat şi cereale speciale pentru copii de la Humana, Hipp, Nestlé, Milupa şi ceva de la DM/ Rossmann.. Alea de la Hipp nu mi-au plăcut cum arată şi nici bebe n-a mâncat prea cu poftă. Toate erau cereale fără lapte, care se prepară cu apă fiartă şi răcită puţin. Am mai adăugat uneori şi măr fiert, măr copt sau gutuie fiartă în cereale. Astăzi i-am dat mămăligă cu brânză şi iaurt. A păpat tot.

I-am dat şi apă, dar nu prea bea. Acum testez mai multe feluri de apă, toate cu conţinut mic de sodiu.

Urmează reţetele.

Aşa arată un bebe care probează mâncarea cu mâinile lui. Ajunge peste tot, dar nu în gură :)

Chestii pe care nu ţi le zice nimeni

2011-02-24T13:07:00.006+01:00

Când vine vorba de sarcină sau de copil sunt multe chestii pe care le afli pe propria piele.

Bine, îţi zice toată lumea să dormi, dar nu poţi să te culci la comandă, să dormi când doarme şi bebe.. mda, ar fi ceva să poţi :)

Despre sarcină dacă ai noroc să fie uşoară, atunci e bine.. altfel, abia aştepţi să naşti şi o perioadă nu-ţi mai arde de făcut copii :) Apoi, când vine clipa pe care o aşteptai cu emoţie, apar alte probleme care îţi dau planurile peste cap.. doctoru e plecat din localitate, e bolnav sau n-are chef să vină.. şi trimite un înlocuitor, pe care nu-l cunoşti, în mâinile căruia îţi pui viaţa ta şi a copilului.. Dar, se termină cu bine şi etapa asta..

După ce ai născut şi s-a derulat planul aşa cum ai vrut sau nu (natural sau cu operaţie) dai de problema alăptatului. Toţi te încurajează să alăptezi.. dar mai nimeni nu te învaţă cum :) E cam trist, dar destul de adevărat. De câţiva ani e la modă să naşti la clinică particulară. Ok, foarte bune condiţii de cazare pentru tine şi copil, dar.. din păcate mentalitatea personalului e tot aia comunistă. Am postat eu mai demult un link către povestea unei proaspete mămici dezamăgită tare de o experienţă "la privat".

Bun.. vezi prima dată copilul.. şi ar trebui să-l pui la sân, dar cine să te ajute, dacă este doar o asistentă şi 20 de mămici care au nevoie de ajutor (asta în spitalele de stat, la privat nu ştiu cum e). Cu toată spagă ce i-o poţi băga asistentei în buzunar n-are cum să-şi facă timp prea mult pentru tine. Dar, îţi zici că o să reuşeşti şi trebuie, de dragul copilului. Unele dintre noi reuşesc, altele renunţă destul de repede (aş zice eu). Renunţă pentru că nu au ajutor. Ele au plătit o operaţie ca să le fie dat copilul, mai departe trebuie să descurci :(

După primele zile / săptămâni cu bebe, lucrurile ar trebui să fi intrat într-o rutină cu care eşti obişnuită.. şi ce bine e. Dar, urmează colicii bebeluşului şi parcă orice i-ai face sau orice i-ai da.. plânge întruna. Şi toată lumea e aşa drăguţă şi îţi zice "las că trece". Aşa e.. trece, dar atunci e cam greu.

Dacă ai "noroc" să te prindă şi-o deprimare.. atunci chiar e aiurea. Şi mai aiurea e că nu ştii ce ţi se întâmplă. Eu, am aflat de tristeţea şi depresia post-partum la ultimul control din Bucureşti. În sala de aşteptare era un pliant pe care l-am citit că mă plictiseam :) Şi uite aşa îţi dai seama că toate lucrurile se întâmplă cu un motiv. Dacă eram în altă ţară, şi se respecta programarea sau faptul că gravidele au prioritate la control, poate mă informa medicul despre faza asta.. Aşa, noroc că am aşteptat 40 de minute să intru la control şi am aflat dintr-un pliant că 70-80% dintre femei au depresie după naştere. Bine, doar vreo 10% au stări mai nasoale, dar.. totuşi, cum să te tratezi, dacă nu ştii ce ai şi nici nu te vede nimeni. Eu citisem şi îmi spuneam că tre să fiu tare, am ajutor şi susţinere.. dar tot l-am anunţat pe bărbat să fie atent la mine, să nu-i fac ceva copilului, să mănânc şi să fiu cu picioarele pe pământ. Am avut şi eu un moment (poate mai multe, dar doar de ăsta îmi aduc aminte) când am plâns fără motiv.. poate de la oboseală, poate de depresie :) Mi s-a părut totul stresant, toată lumea vroia ceva de la mine, toată lumea îmi zicea ce să fac.. şi atunci n-am mai rezistat. Eu plâng ca să mă descarc. Şi-a fost aşa bine după.. pe de o parte.. şi mai nasoală pe de altă parte. Când plângi, când te superi.. scade lactaţia sau calitatea laptelui.. şi vreo 2 zile bebe parcă vroia întruna la sân. Şi asta poate să te tragă iar în depresie.. "oare ce are copilul? nu mai e bun laptele? nu se mai satură?" Îţi faci o grămadă de gânduri aiurea.. dar trec şi astea.

Şi dacă atunci când eşti însărcinată crezi ca le vei putea face pe toate.. te înşeli. Chiar tre să fii super om sau super cofeinizat ca să apuci să faci şi chestii prin casă, cel puţin la început. Iniţial şi eu am crezut că o să mă descurc singură cu bebe, dar nu cred că aş fi reuşit şi mă bucur că nu am avut ocazia să aflu. După 4 luni a fost mai bine şi m-am descurcat.

Urmează o mulţime de momente frumoase şi deosebite care te fac să uiţi de oboseală şi de celelalte mărunţişuri. Te bucuri în fiecare zi că bebe e sănătos, că te simţi bine.. că mai ai câteva luni bune în care o să scapi de kilograme (e bine să speri) şi începi să îţi reiei o parte din activităţile preferate (câteva minute pe zi).

Dacă ai reuşit să alăptezi, poate apărea o stare neplăcută.. că bebe e dependent de tine şi ai impresia că nu poţi face nimic.. dacă nu prea ai avut lapte, atunci poate să te ajute mama, soacra sau soţul hrănindu-l pe bebe şi astfel să evadezi câteva minute singură afară. Eu am trecut de câteva ori prin starea aia.. dar m-am încăpăţânat să-i dau lapte doar de la sân, la început de teamă că poate se obişnuieşte cu biberonul şi n-o să mai vrea să sugă, apoi.. a fost foarte comod aşa.. laptele era mereu la purtător, încălzit, steril.. şi puteam pleca oriunde vroiam, cu condiţia să fie şi bebe cu mine :) Şi sincer, mi-a fost foarte greu să-l las şi 2 ore când bebe avea deja vreo 6 luni..

Urmează un stres cu diversificarea (cel puţin pentru mine, a fost). Oare ce să-i dau? Medicul îţi zice una.. tu citeşti alta.. celelalte mămici zic şi ele altceva. Până la urmă îţi iei inima în dinţi şi îi dai ceva şi vezi cum e. Dacă copilului îi place şi n-au fost urmări (diaree, vărsături, alergii, iritaţii etc.) răsufli uşurată şi mergi mai departe. Dacă au apărut probleme.. cauţi rezolvare şi mai încerci cu altceva, mai târziu. Nu prea m-am documentat pe partea asta pentru că n-a fost nevoie.. bebe a "suportat" tot ce i-am dat.

Apoi vine clipa când nu mai vrea să mănânce.. Nah, acum ce e de făcut? Toată lumea zice că un copil nu moare de foame, că el ştie cât are nevoie să mănânce. Dar totuşi, dacă povestea se repetă de multe ori, nu-l poţi lăsa de capul lui, trebuie să vezi dacă nu ies dinţi, nu e răcit sau are altă problemă care-l supără. Sau poate s-a săturat de mâncarea ta. Se poate şi aşa ceva.. că tu vrei să-i dai ce e mai bun şi mai sănătos, dar el s-a săturat de chestii pasate. Noi suntem la momentul când nu vrea să mănânce dacă nu are iaurt în compoziţie. Dar, am aflat că toţi copii au aşa perioade.

Nimeni nu-ţi dă un sfat legat de egoism.. E voie şi chiar indicat să fii egoistă uneori (măcar o dată pe lună) şi să te pui pe primul plan.

Ar mai fi ceva legat de jucării şi accesorii pentru bebe în prima perioadă a vieţii lui, să zicem până la 1 an.. prin magazine, pe net.. peste tot vezi ultimele fiţe de jucării. Nimeni nu-ţi zice că multe sunt degeaba, multe nu sunt sigure pentru copii şi dacă nu eşti prezent acolo, să te joci cu el, le cumperi degeaba. Dacă iei jucăria cea mai scumpă, nu înseamnă că e cea mai bună sau că-ţi va ţine locul de părinte. Un copil aşa mic are nevoie de atenţia părinţilor, de atingerea lor, de îndrumarea lor.. Totul te îndeamnă să cumperi, nimeni să stai cu copilul tău.. Da, ştiu că tre să vândă.. dar ar putea specifica pe o etichetă undeva că e nevoie de părinte în preajma copilului..

Şi cred c-ar mai fi lucruri de spus, dar este vreme să le descoperim chiar noi. Sau să ni le spună alţii :))

La fel ca alte postări şi aceasta e scrisă de ceva vreme.. nu vreau să sperii pe nimeni sau să supăr pe cineva :).. E părerea mea şi atât. Eu rămân în continuare optimistă, fericită şi nerăbdătoare să urmăresc ce mai face pişpirelul nostru.

De citit: Kay Kuzma - Înţelege-ţi copilul

2011-02-23T16:58:00.005+01:00

Am dat de cartea asta întâmplător, dar mi-a plăcut şi când voi începe să uit că bebe are nevoie să fie iubit o să recitesc acest pasaj, când voi începe să uit că are nevoie să-i acordăm încredere, că are nevoie de libertate, de stimulare şi să fie învăţat.. voi reciti cartea.

Capitolul 1

Primul lucru care se aşteaptă de la părinţii copiilor mici este acela de a le înţelege nevoile şi de a descoperi cum pot fi împlinite. Aceste cunoştinţe vin doar în parte din Sfântă Scriptură, din manuale sau din sălile de prelegeri. Părintele trebuie să fie, în acelaşi timp, dispus să înveţe de la copil a€“ să observe acele indicii din comportamentul şi din cuvintele lui care îi descoperă nevoile specifice într-un moment specific. Apoi, adunând toate aceste informaţii, părinţii trebuie să-şi pună la lucru priceperea şi energia, pentru a încerca să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui copil în parte.

Copiii au nevoie să fie IUBIŢI

Prima și cea mai importantă nevoie a copilului tău este aceea de a fi iubit. Fiecare copil este asemenea unui pahar gol și singurul mod în care acest pahar poate fi umplut este acela de a-i arăta copilului dragoste. Doar atunci când paharul este „plin de dă peste el” copilul poate începe să dăruiască, la rândul său, dragoste. Copilul tău are nevoie să fie alintat, mângâiat și îmbrăţișat, să se simtă aproape de tine, să i se ofere căldură și confort emoţional, să se simtă dorit și înţeles. A-i împlini doar nevoile fizice, de hrană și de îngrijire, nu este suficient. Mulţi copii au stagnat din creștere sau chiar au murit, în ciuda îngrijirii fizice adecvate care li s-a oferit, pentru simplul fapt că le-a lipsit dragostea. Dragostea este atât de importantă, încât voi, părinţii, trebuie să împliniţi această nevoie înainte de oricare alta. Nu este suficient ca voi să simţiţi, să credeţi sau chiar să știţi că vă iubiţi copilul, ci copilul trebuie să perceapă el însuși această dragoste, altfel ea nu are nici o valoare. Este deosebit de important să-i arăţi copilului că este iubit, în special în primii ani de viaţă.

Dacă i-aţi întreba pe părinţi: „Vă iubiţi copiii?”, probabil că marea majoritate v-ar răspunde: „Bineînţeles că-i iubesc. Le ofer tot ce au nevoie; am grijă de ei…” Totuși, de multe ori, copiii nu simt că sunt iubiţi. Ei spun: „Părinţii mei mă iubesc doar atunci când iau note bune, când mă îmbrac singur sau când îmi fac curat în cameră. Când sunt bun, mă iubesc; altfel, nu!” Acești copii nu înţeleg că sunt iubiţi pentru ceea ce sunt ei, în mod individual, necondiţionat, independent de niște cerinţe. Ei simt că părinţii lor îi iubesc în mod condiţionat și există un mare pericol în acest fel de dragoste.

Este destul de ușor să iubești un copil atrăgător, sănătos, cu o fire plăcută. Dar nu toţi copiii se nasc cu asemenea trăsături și nu toţi au parte de timpuriu de experienţe care să-i modeleze, făcându-i să ajungă în niște persoane atrăgătoare și ușor de iubit. De fapt, pe la vârsta de doi, trei sau patru ani, în unii copii a fost deja imprimat un comportament negativ, deoarece au fost trataţi cu o așa lipsă de iubire, încât ajung să pară că resping orice manifestare de acest fel.

Părinţii s-ar putea să nu înţeleagă că acest comportament negativ este, de fapt, un strigăt după iubire, iar atunci când iubirea așteptată de copil întârzie, este posibil să aibă loc niște reacţii în lanţ, iar părinţii vor avea, drept răspuns, tendinţa de a-l respinge și mai mult pe copilul neiubitor. Părinţii nu trebuie să uite nici o clipă că un copil care are un comportament supărător este un copil care are cel mai mult nevoie de dragoste, de compasiune și de ajutor. Copilul care vă pune cel mai mult răbdarea la încercare are cel mai mult nevoie de dragostea voastră. Copilul care mușcă, fură, lovește sau folosește cuvinte „urâte” este posibil ca, prin aceasta, să nu facă altceva decât să te pună la încercare și, în mod inconștient, să te întrebe: „Poţi să mă iubești chiar și atunci când sunt atât de îngrozitor?”

Alţi copii se comportă tocmai invers. Ei nu pot să acţioneze într-un asemenea mod „nesuferit”, de teamă că vor fi respinși și mai mult, astfel că își dau toată silinţa să fie buni.

S-ar putea ca, la început, copilul care este tot timpul preocupat să fie pe placul celor din jur să obţină rezultatele dorite și să primească atenţie și acceptare din partea acestora. Însă, de obicei,

acest comportament ajunge, până la urmă, să calce pe cineva pe nervi, iar copilul este repezit și alungat fără să i se dea nici o explicaţie pentru această schimbare de atitudine. În loc să respingi un copil prea insistent să „îţi intre pe sub piele”, este mai bine să îţi iei timp să discuţi cu el despre modul în care se comportă. Ajută-l să înţeleagă că îl iubești tot timpul, indiferent că este bun sau rău. A învăţa că nu trebuie să fii neapărat bun pentru a fi iubit reprezintă o lecţie deosebit de importantă pentru copii (și pentru adulţi). Este dreptul oricărui copil să fie iubit și acceptat pentru simplul fapt că există. În acest fel ne iubește Dumnezeu pe fiecare dintre noi. De aceea, este datoria noastră să manifestăm și noi același fel de iubire faţă de copilașii pe care El ni i-a dat în grijă.

Un alt tip de copil pe care părinţii trebuie să se asigure că l-au încurajat cu dragoste este acela care se retrage din cadrul social. La un asemenea copil s-ar putea să fie cel mai greu să ajungem, pentru că el nu caută dragostea în mod activ și s-ar putea întâmpla să vă respingă gesturile de afecţiune. Niciodată nu poţi oferi dragoste cu forţa. Dragostea este un dar care se oferă în mod liber și care trebuie să fie acceptat tot în mod liber. Printr-o purtare blândă și consecventă, poţi ajunge ca, încetul cu încetul, să câștigi încrederea și, în cele din urmă, dragostea unui copil retras, dar acest tip de copil s-ar putea să nu ajungă niciodată la fel de drăgăstos și de apropiat ca ceilalţi.

Unii copii, pe parcursul diferitelor etape ale vieţii lor, adesea pot trece de la un tip comportamental la altul: de la negativ, la excesiv de preocupat să îţi facă pe plac și apoi la retragere și închidere în sine. Nu este ușor să-ţi iubești copilul pe parcursul acestor etape, dar acest lucru este esenţial totuși pentru o dezvoltare sănătoasă a personalităţii sale.

Să împlinești nevoia de dragoste a copilului tău nu înseamnă să excluzi nevoia de disciplină. Uneori îţi va fi de folos să-ţi dai seama că respectivul comportament este cauzat de ceva; că există un motiv pentru care copilul se poartă într-un anumit fel. Înţelegerea acestui fapt important te va ajuta să nu iei atitudinea copilului de respingere sau de neascultare, drept un atac personal. Ea îţi va oferi libertatea de a-i trece cu vederea comportamentul supărător, de a căuta să descoperi adevăratele cauze și de a pune la punct strategiile de remediere. Când ajungi să-ţi dai seama că există un motiv pentru acel comportament supărător, caută să separi comportamentul apărut de copilul „real”, care simte nevoia să fie iubit. Ca urmare, îl poţi mustra pe copil într-un mod iubitor și plin de înţelegere, chiar dacă ţi se pare că el nu merită o asemenea atitudine din partea ta. S-ar putea ca, umplându-i paharul cu dragoste, să-i furnizezi copilului suficientă încredere în sine, încât să aleagă el însuși să schimbe sau să biruie acel comportament agresiv și supărător.

Este ușor să jefuim un copil de dragostea noastră. Fără să ne dăm seama, noi reacţionăm la atitudinea lui negativă, pedepsindu-l pe nedrept sau rănindu-i simţămintele sensibile prin cuvintele și prin acţiunile noastre aspre. De multe ori, noi golim cupa de dragoste a copilului în mod inconștient. De exemplu, următoarele gesturi și atitudini aduc după ele tocmai golirea acestei cupe:

1. Să-ţi exprimi aprobarea doar atunci când copilul este bun. Făcând astfel, înseamnă că-ţi iubești copilul condiţionat.

2. Să-ţi ameninţi copilul în încercarea de a-l corecta.

3. Să exprimi o atitudine critică.

4. Să ţipi sau să strigi la copil.

5. Să-ţi exprimi, prin cuvinte sau privire, dezamăgirea sau neplăcerea.

6. Să-i aplici „tratamentul tăcerii”.

7. Să fii prea ocupat ca să-i acorzi atenţie.

8. Să rostești numele copilului pe un ton jignitor.

Da, este ușor să golești cupa de iubire a unui copil și orice părinte este vinovat de a fi făcut, ocazional, această greșeală. Dar nu te lăsa copleșit de vinovăţie. Fii dispus să spui simplu: „Îmi pare rău”, apoi să începi procesul de umplere. Iată cum:

În primul rând, manifestă acceptare, respectând fiecare copil ca pe un individ aparte, cu trăsături de caracter dăruite de Dumnezeu, chiar și atunci când acestea sunt ascunse în spatele unui comportament cu totul lipsit de iubire și de amabilitate. Încearcă să înţelegi. Poartă-te în așa fel, încât copilul să știe că este dorit și binevenit. Iubește-l necondiţionat.

În al doilea rând, ascultă-ţi cu atenţie copilul, chiar dacă acesta are să-ţi spună câteva lucruri foarte neplăcute, și urmărește-i limbajul corporal. De multe ori, copiii nu exprimă în cuvinte ceea ce simt, dar își manifestă simţămintele prin gesturi. Crează o atmosferă confortabilă și plină de căldură, în care copilul să se simtă liber să se exprime.

În al treilea rând, ia-ţi timp să stai cu copilul, și aceasta nu doar atunci când nu ai altceva de făcut, ci ori de câte ori copilul are nevoie de tine, chiar dacă aceasta poate să fie în momentul cel mai nepotrivit, cum ar fi atunci când bebelușul plânge sau când vorbești la telefon. Evident, nu este posibil să lași totul deoparte, de fiecare dată când copilul are nevoie de atenţie. De exemplu, când copilul vine la tine, cu dorinţele lui, într-un moment când nu i le poţi împlini pe loc, nu-l respinge cu brutalitate, spunându-i: „Nu vezi că sunt ocupat(ă)?” Încearcă să-l îmbrăţișezi, să-i zâmbești cu toată căldura și să-i spui: „Acum sunt foarte ocupat(ă), dar imediat ce termin, voi asculta ce vrei să-mi spui”.

Copiii trebuie să înveţe să aibă răbdare și să-i înţeleagă pe cei din jurul lor, dar prea adesea adulţii au tendinţa de a așeza propriile priorităţi mai presus de cele ale copiilor lor. Atunci când copiii suferă din cauză că paharul lor de iubire este gol, tendinţa de a nu le acorda atenţie în mod personal poate fi interpretată de ei drept respingere.

Procedează în așa fel, încât fiecare copil să știe că te bucuri să fii împreună cu el. Îi poţi comunica acest mesaj mângâindu-l, îmbrăţișându-l sau trăgându-l lângă tine atunci când este momentul. Împlinirea nevoilor fizice și emoţionale ale copilului, în timpul pe care îl petreceţi împreună, este metoda care spune cel mai clar și mai convingător: „Te iubesc”.

Sursa: http://www.scribd.com/doc/7378583/Kay-Kuzma-IntelegeTi-Copilul

Bilanţ la 8 luni şi ceva..

2011-02-22T13:49:00.004+01:00

Scriu la acest post de mult.. l-am şi şters de câteva ori din lipsă de inspiraţie şi timp.. dar pe ăsta îl las.. Am observat că am început să mă plâng tot mai des de lipsa de timp.. Oare toate noile mămici sunt aşa sau gestionez eu foarte prost timpul?

Plus că.. deşi ştiu că scriu pentru bunici, unchi şi mătuşi şi câteva prietene.. aş aprecia un comentariu cât de mic acolo pentru că îmi dă elan să continui că astfel ştiu că mă citeşte cineva şi poate apreciază ce scriu eu aci. Şi nu cred că nu are nimeni nimic de comentat.. o încurajare, un sfat, o părere sau ceva ce-a auzit. Şi aş vrea feedback pentru că nu e corect ca voi să ştiţi ce facem noi, dar noi să nu ştim ce faceţi voi.. :P

Am vrut şi eu să mă opresc, că e viaţa noastră până la urmă şi cine vrea să facă parte din ea ne întreabă, ne scrie sau ne vizitează.. dar, continui să scriu despre evenimente, ca să le ştiu peste câţiva ani când o să mă întrebe bebe.. "mama, eu când am început să merg?" sau "tata, când m-ai învăţat să merg pe bicicletă?"

De multe ori am vrut să-i scriu lui bebe.. să citească el când o să fie mai mare, ce idei aveam eu când era el mic.. şi ce minunăţii făcea.

- la aproape 6 luni (fără 5 zile) am văzut vârful primului dinţisor;

- la 8 luni te ridicai în picioare, sprijinit de marginea pătuţului.. şi stăteai acolo, să te uiţi la ce se întâmplă în jurul tău;

- tot pe la 8 luni loveai cu mâna în tot ce se putea.. şi aprindeai televizorul din greşeală;

- "scăpai" lucrurile din mânuţe pe parchet şi erai fascinat de zgomot;

- mă trăgeai de pantalon când vroiai atenţia mea;

- în timpul alăptării mă trăgeai de păr, de nas sau îmi băgai degetele în gură;

- când venea orei mese "cereai" să mănânci în felul tău uitându-te la mine şi cu degetele în gură;

- ai fi mâncat orice amestecat cu iaurt:);

- erai fascinat de tavane şi lumini;

- aveai momente când "vorbeai" şi nu te mai opreai..

- nu ai fost niciodată bolnav;

- prima dată când ai tras de un sertar ţi-ai prins un deget când l-ai închis.. a fost semnul că trebuie să montăm sistemele de siguranţă pentru bebe (cumpărate de ceva timp);

- ţi-ai făcut program de somn.. şi o perioadă l-ai respectat.. când ai vrut tu, nu când am vrut noi;

- când începeai să te ridici singur, sprijinit de mobilă.. aveai momente când nu puteai nici să te ridici, dar nici să te pui jos.. şi scânceai după ajutor;

- îţi place să ne jucăm "cucu-bau";

- cel mai bine adormi în braţele mele, dar încă nu e un obicei rău. Obicei rău ar fi dacă m-ar deranja.. iar eu încă vreau să profit de aceste momente;

- când ţi-au apărut dinţii făceai tot felul de mutriţe cu buzele;

- îţi place când te atingem cu faţa pe burtică.. râzi până nu mai poţi.. şi ne place şi nouă să te auzim râzând;

- patrulezi peste tot.. pe unde te lăsăm - şi locul preferat este lângă suportul de pantofi unde îi "aranjezi" de fiecare dată;

- îţi place să faci băiţă, să loveşti apa cu mâinile şi să rozi jucăriile;

- zâmbeşti oamenilor pe stradă;

- dacă te loveşti (că se mai întâmplă şi din astea de-acum) mergem la perdea şi uiţi repede c-ai plâns..

- fără să ne dăm seama ţi-am cumpărat multe haine cu dungi (Rebe a observat);

- câteodată stai în scăunel la masă foarte flexat, ca la bar..

- părul e mai lung în partea stângă, se formează un cârlionţ deasupra urechii :)

- am zis că n-o să te îmbrăcăm în albastru, dar nu prea ne-a ieşit.

Lucrez şi la un bilanţ foto cu cele 8 luni şi ceva cu bebe.

Încă 2 dinţişori..

2011-02-21T01:15:00.007+01:00

Pe 20 februarie notăm un eveniment nou: încă 2 dinţişori!!!

Poate sunt 4, dar cine să-i vadă? Pentru că nu ne lasă să ne apropiem de faţa lui.. :)

Şi acest moment a coincis cu prima dată când l-am lăsat în grija fratelui meu şi a prietenei lui.. şi speram să avem 2-3 ore liniştite, să ne deconectăm şi noi.. Oare ghiceşte cineva după cât timp a sunat telefonul? :))) "Plânngee.. şi nu mai ştim ce să-i facem!!!" după vreo oră şi ceva. Am mers să-l liniştim, dar a fost mai greu decât de obicei.. A trecut.. acum doarme mai bine, mănâncă mai bine.. până la următorii dinţi.

Şi mă duc să dorm şi eu..

Later edit (21.02): e doar un dinte nou sus, incisivul drept.. lângă el este doar gingia umflată :( Deci mai urmează câteva zile grele pentru el.

Despre camera lui Mark

2011-02-18T12:36:00.005+01:00

Camera există, dar nu este amenajată.. şi încet-încet vrem să o aranjăm, pentru că deocamdată doarme cu noi în cameră, în pătuţul lui.

Nu ştim dacă va fi pe gustul lui, dar va fi pe gustul nostru şi se va obişnui cu ea şi se va simţi confortabil şi în siguranţă.. şi asta contează, nu? Şi când va fi destul de mare să ceară modificări, vom discuta şi vom stabili împreună ce facem.

Pereţii camerei sunt galbeni acum, dar vrem să-i împrospătam oricum. Poate cu vopsea specială pentru copii.. Oare are proprietăţile declarate de producători sau e apă de ploaie? :D Am văzut că există şi tapet lavabil, lipit cu adeziv non-toxic.. dar tre să căutăm în magazine să vedem oferta.

Mie îmi place galben pentru pereţi şi merge cu mov şi cu verde şi cu albastru.. şi cu desenele pe care vrem să le facem pe pereţi.. Aş vrea să predomine galbenul pe pereţi, o nuanţă caldă, pastelată şi alte nuanţe de galben sau mov sau verde sau albastru pentru celelalte obiecte. Galben merge şi cu nuanţa de lemn a mobilierului - dulapul era aici, nu-l putem schimba, pătuţul e tot de lemn.. Pentru bebe e important să nu fie culori tari care să-l solicite.. şi să-l lase să se concentreze la joc şi la alte lucruri interesante.

Plus că galben ar merge şi cu verdele pe care vrem să-l facem în camera de zi, aşa ca să fie un pic de continuitate în casă.

Am tot căutat idei pentru podea.. avem parchet.. e ideal că nu se pătează şi se poate curăţa repede şi uşor. Dezavantajele sunt mai multe: e rece, e dur şi nepotrivit pentru un copil care stă mult pe jos. Ar mai fi mocheta pe listă pentru că e moale şi ţine de cald.. dar este greu de întreţinut şi strânge praful. Şi soluţii eco: pluta şi linoleum natural. Pluta este moale, caldă, impermeabilă, naturală şi uşor de curăţat, la fel ca linoleumul. Ne interesăm prin magazine de ambele variante.. La care o să adăugăm un covoraş, pentru o pată de culoare.

Camera are un geam mare şi va fi luminată toată ziua, ceea ce e foarte bine pentru o cameră de copii. Şi asta înseamnă şi spaţiu pentru desene cu window color. Perdeaua e una simplă deocamdată, de care poate trage în voie.. Mai rămâne draperia de ales, să facem un pic de întuneric în verile pline de soare..

Am în cap multe idei de decor şi sper să-mi iasă. O să încerc să fac "before & after" cu poze şi ideile handmade.

Idei gasite pe net.. unde altundeva? :)

O cameră drăguţă, foarte bună pentru un nou-născut.. dar noi cred că trebuie s-o pregătim pentru un copil mic, care creşte prea repede :) Îmi place lampa, îmi plac tablourile şi culorile..

Îmi place pentru că e veselă, e simplă dar deosebită în acelaşi timp. Are exact mobilierul necesar.

Un colţ foarte fain şi practic.. este totul la îndemână, cu detalii interesante.

O cameră caldă şi primitoare.. Asta cred că se apropie cel mai mult de ce mi-ar plăcea şi mie :)

Avem geamul mare, pătuţul, câteva rame şi balonul alb din tavan..

Şi camera asta are ceva ce-mi place.. Oare etajera asta (gen Expedit de la Ikea) mă atrage? :)

Sau accesoriile handmade?

Mark are 8 luni!

2011-02-07T22:13:00.008+01:00

Iar am primit reclamaţii că nu mai scriu pe blog.. Of, acum aş vrea şi eu să aibă ziua mai multe ore.. sau noaptea să fie mai lungă :)

Bebe are 8 luni.. de când nu am mai scris s-au întâmplat câteva chestii.

Apar dinţii de sus.. şi ăsta a fost motivul principal pentru care n-am apucat să postez nimic. A fost mârâit şi plângăcios.. vroia să stăm mereu împreună, într-o noapte a dormit pe burta mea, ca atunci când era micuţ-micuţ. Nici n-a prea vrut să mănânce.. mi-am ales un moment cam prost să adaug elemente noi în meniul lui.. dar, a păpat carne de pui (aş fi vrut de găină, dar aici nu am găsit nicăieri încă), carne de curcan, gălbenuş de ou, cereale şi urmează să-i dau brânză şi iaurt. Şi bineînţeles lapte. Şi duminică am probat şi fast-food-ul de bebeluşi.. Am probat la Ikea mâncare de mazăre la borcănel. I-a plăcut, am gustat şi eu şi avea gust bun. Dar vom apela la aceste borcănele doar în situaţii extreme. Aşa cum mâncăm şi noi fast-food.. RAR.

Pe partea cu mişcarea.. uuf.. merge în patru labe, nici nu ne-am dat seama că el deja poate ajunge la ce-l interesează. Şi oare ce-l interesează pe un bebeluş de 8 luni? Cablurile, papucii de casă şi să răstoarne coşul de hârtii :)

Ştie deja să se ridice pe marginea pătuţului.. se ridică singur în picioare, când e pe covor se ridică şi se sprijină pe marginea canapelei.. nu-l mai interesează să stea în funduleţ sau pe spate.. şi face tot posibilul să se ridice. Pe masa de înfăşat e tare greu să-l mai ţin. Înfăşatul ca la carte funcţionează doar când e somnoros, altfel.. se întoarce pe burtă, se întinde după una alta.. şi dacă până acum puteam să-l mai las o secundă să iau un body din dulap, acum.. e în braţele mele peste tot. Am montat pătuţul de călătorie şi-l folosim pe post de ţarc.. şi stă acolo să se joace.. şi să pozeze :)))))

Mă "lovesc" de probleme noi.. mâncarea pentru bebe: în ce vase s-o pregătesc, în ce vase s-o servesc şi s-o păstrez.. dacă s-o păstrez la frigider etc. Ce zice lumea? Mămicile cu experienţă spun că e mai ok să fierbi legumele în vase emailate, să foloseşti vase de sticlă sau ceramică pentru depozitare, dar cu mare grijă că se pot sparge. Mai practice sunt recipientele de plastic, dar şi aici trebuie avut grijă la tipul de plastic. Am găsit un articol bine documentat aici.

Noi am folosit păhărele de plastic PP #5 de la Avent şi castronele de la Ikea, tot PP. Nu le-am băgat în microunde, am evitat până acum folosirea microundelor pentru a prepara ceva pentru bebe. Sterilizez păhărelele, capacele şi suzeta în fiecare zi.. şi la nevoie sticluţa de ceai sau apă. Astăzi i-am dat apă.. nu prea l-a interesat. Mai încercăm. Apa pe care i-am dat-o a fost una cu conţinut foarte scăzut de sare (Na), adică 2.2 g. Aici am găsit explicaţia.

Până acum am făcut papa în fiecare zi şi ce rămânea fie mâncam eu.. fie aruncam pentru că nu rămânea destul pentru încă o masă. Vineri seara am făcut o porţie de papa pentru sâmbătă, că am fost plecaţi de acasă şi astfel am depozitat prima masă.. am pus 3-4 picături de lămâie, ca un fel de conservant şi a fost ok, bebe a păpat aproape tot. Aproape tot înseamnă deocamdată cam 80-100 ml. Cred că e din cauza dinţilor că nu e aşa mâncăcios. Dar cred că este vreme să recuperăm.

Am mai găsit un blog cu reţete pentru bebe, scrise şi în italiană.

Revin cât de repede pot :)

Ce-am mai făcut..

2011-01-23T23:15:00.007+01:00

A trecut o săptămână fără să postez.. de mult nu s-a mai întâmplat asta. Ca de multe alte dăţi, am început să scriu, apoi a intervenit bebele şi gata cu scrisul.. şi-apoi a intervenit lipsa de inspiraţie. Când alăptez îmi vin cele mai multe gânduri despre ce să mai scriu, ce probleme am mai întâmpinat, ce sentimente mă mai încearcă.. Şi cum vin, aşa pleacă. O să-mi pun o foaie şi-un creion la îndemână să le notez :)

Cu reguli sau fără?

Toate regulile de prin cărţi sau de pe internet.. sunt pentru ghidare. Până la vârsta când bebe începe să mănânce şi altceva decât lapte, ar fi trebuit să avem înstinctul de mămică dezvoltat şi să avem încredere în el. Diversificarea asta trebuie să fie o plăcere pentru bebe şi pentru mamă/ tată/ bunici etc. Dacă nu i-ai dat suc de mere la 6 luni fix, nu e un capăt de ţară sau dacă prima masă e la 12, nu la 10 cum zic cărţile. E important ca bebe să se familiarizeze cu gusturile, să experimenteze, să înveţe să mănânce.. iar mama trebuie doar să aibă grijă să-i pună la dispoziţie mâncarea cea mai bună (naturală, bine preparată etc.)

Cât mănâncă un bebe?

Când alăptezi el îşi ia cât are nevoie şi nici acum nu ştiu cât lapte mănâncă. Şi sincer nu m-ar ajuta cu nimic să ştiu că mănâncă 150 ml (nici mai mult, nici mai puţin) la masa de dimineaţă sau 180 ml la masa de seară.. E important că e sănătos, creşte frumos şi este şi el în "media" bebeluşilor de vârsta lui. Acum, de când mai mâncăm şi altceva.. iar nu avem regulă strictă. Au fost zile când a mâncat tot ce-am pregătit şi mereu fac mai mult, în caz că mai avem accidente şi

răsturnăm papa peste tot.. şi alteori când abia gustă. Nu prea am reuşit să cântăresc sau să măsor cantităţile, dar i-am dat cât a dorit să mănânce şi nu cred că am greşit.

Deocamdată am observat că nu-i place dacă mâncarea are ardei în compoziţie. Am fiert într-o zi în supa de legume şi o feliuţă de ardei şi a mâncat 4-5 linguriţe şi gata.. n-a mai vrut. Am greşit eu că l-am introdus, dar am vrut să văd dacă îi place. Cred că şi ţelina e la limita de jos a preferinţelor deocamdată. Îi place morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, dovlecelul / zucchini şi cartoful dulce. La fructe n-a făcut nazuri.. Ba da, o dată la măr.. era soiul Idared (altceva nu am găsit) şi cred că a fost puţin mai acrişor. Altfel, papă măr, pară, portocală, mandarină, banană.

Săptămâna care începe introducem carne de pui.. câte o linguriţă, în piureul de legume şi vedem cum reacţionează. Apoi şi carne de vită (nu viţel) şi peste vreo 2 săptămâni introducem şi gălbenuş de ou fiert.. Şi cred că la vreo 2 săptămâni adăugăm şi ficat de pui în meniu.

Tot săptămâna care a trecut am probat şi cerealele de orez. I-au plăcut :) Urmează şi brânză de vaci.. să văd ce talente am la acest capitol.

Laptele rămâne în continuare pe listă dimineaţa la trezire, dacă e cerere mai alăptez şi pe la 12, după masa de fructe şi înainte de masa de prânz şi apoi seara de 2 ori, pe la 18 şi apoi la 21, după băiţă. Până acum am avut doar 2 mese cu alte alimente şi îi voi introduce şi o masă pe la 17, când ne întoarcem de la plimbare.

Am mai găsit câteva bloguri pe tema diversificării alimentaţiei:

http://lauranicolaescu.blogspot.com/2009/01/alimentatie-bebelusi.html

http://autodiversificare.blogspot.com/

Legume şi fructe BIO - cum le recunoşti?

2011-01-21T23:57:00.005+01:00

Cum poţi afla dacă legumele şi fructele pe care le cumpărăm de la magazin sunt modificate genetic? Dacă ştii ce înseamnă cifrele trecute pe ambalaj, poate fi chiar uşor.

Fructele şi legumele ar trebui să aibă lipit un autocolant direct pe coajă sau pe punga în care sunt ambalate şi nişte cifre care te pot ajuta să afli din ce mediu provin. Fiecare etichetă are un cod de 4 sau 5 cifre (Price Look Up - PLU).

Dacă produsul are un cod de 4 cifre înseamnă că este un produs natural, dar nu este BIO şi nu a fost modificat genetic (ex. 4131).

Dacă are cod de 5 cifre şi prima cifră este 9, înseamnă că este BIO (ex. 94129).

Dacă are cod tot de 5 cifre, dar prima cifră este 8, atunci acel produs a fost modificat genetic (ex. 81413).

În America, din 2009 este obligatoriu că toate alimentele să fie etichetate şi se fac campanii peste campanii ca să se evite folosirea alimentelor modificate genetic.

În România cred că la Auchan sunt deja fructe cu etichete.. În Ungaria, am gasit la Tesco.

Sursa:

http://www.nongmoproject.org/

Chestii utile. Iaurt de casă

2011-01-16T01:14:00.006+01:00

De când am început să-i dau lui bebe şi fructe şi legume.. adică am diversificat puţin alimentaţia, am dat de foarte multe informaţii.. O să le postez, să le am la îndemână.. şi poate să-i fie de folos şi altei mămici.

Un site despre alimente şi alergiile pe care le pot provoca - foodallergens.ifr.ac.uk

Reţete de papa pentru bebe făcute acasă - http://www.homemade-baby-food-recipes.com

Tot aici am găsit avantajele pregătirii acasă a mâncării pentru bebe:

- Ştii exact ce mănâncă bebele.

- Ştii că ingredientele sunt proaspete şi sănătoase.

- Poţi adapta mâncarea în funcţie de preferinţe şi nevoi.

- Economiseşti bani.

- Pregătirea mâncării pentru bebe este plină satisfacţii pentru amândoi.

Diversificarea precoce are avantaje şi dezavantaje, fiecare face cum crede..

Avantajele ar fi creşterea mai rapidă în greutate, doarme mai bine noaptea pentru că este satul, creşte aportul de vitamine şi minerale.

Dezavantajele ar fi riscul crescut de probleme ale sistemului digestiv pentru că nu e bine dezvoltat, risc de obezitate (nu toate mămicile înţeleg că "gras nu înseamnă sănătos"), risc de rahitism datorită făinosului introdus în lapte care împiedică absorbţia calciului şi cred că mai sunt câteva, dar nu le ştiu :)

Ce iaurt îi dau lui bebe şi de la ce vârstă?

Nutriţioniştii de bebe recomandă de la 6 luni introducerea iaurtului şi apoi a brânzei de vacă. Majoritatea recomandă iaurtul preparat acasă, din lapte de vacă.

Cum se prepară iaurtul acasă?

O modalitate este următoarea:

Se fierbe laptele de vacă (de preferat cu grăsime mai multă) şi se toarnă într-un borcan, pe fundul căruia ai pus înainte o lingură de smântână (iese mai puţin acru) sau iaurt. Laptele trebuie să fie călduţ când îl torni şi se lasă 4-5 ore la prins în apropierea unei surse căldură (aragaz, calorifer etc.) sau o noapte la temperatura camerei.

Alte metode am găsit pe un blog pe care îl citesc de mult. Şi o reţetă cu poze.

Despre iaurtul din comerţ dat copiilor mici nu mă pronunţ.. cum am mai zis, fiecare face cum crede de cuviinţă. Pe toate forumurile este întrebarea "ce iaurt daţi bebeluşilor?" şi părerile sunt împărţite între Danone, Campina, Tnuva, Milli, Brenac.

Multă lume este împotriva celor de la Danone şi multe mămici le condamnă pe cele care dau Danonino. Din câte am înţeles iaurtul simplu de la Danone este recomandat chiar de ei, dar copiilor peste 2 ani. O grămadă de mămici "cunosc pe cineva" care a lucrat sau lucrează la Danone. O parte din ele susţin consumul, celelalte nu. Pentru că ştiu ele de cazuri în care iaurturile (mai ales cele cu fructe) au dat forme foarte urâte de enterocolită copilaşilor.

Eu am întrebat-o pe doctoriţa noastră ce recomandă. Normal că a zis că iaurt şi brânză făcute acasă şi că am tot respectul ei dacă reuşesc să le fac, pentru că ei nu i-au ieşit :)

Am întrebat cum e cu Danonino ăsta.. ea nu recomandă niciun aliment atât de procesat, dar ştie ce preţios este timpul în ziua de azi şi că tot mai multe mămici l-au introdus în alimentaţia bebeluşului şi că nu are ce să le facă..

Brânza de vaci - reţetă cu pastile de calciu lactic

Se fierb 250 ml lapte la foc mic, se adaugă 2 pastile de calciu lactic şi se amestecă până se îngroaşă. Se formează granulele de brânză, separate de zer, care se strecoară prin tifon.

Cantitatea ajunge pentru început pentru un bebe de 6 luni.

Pireu sau piure?

2011-01-14T22:23:00.002+01:00

Am dat de ambele variante căutând idei de papa pentru bebe.. și e așa cum știam eu - piure. Aici este și explicația.

Tot despre diversificare - grafic introducere alimente

2011-01-14T19:07:00.007+01:00

Cred că am găsit în sfârşit un articol despre diversificare care este mai coerent, mai aproape de ce cred și eu, adică fără ciorbă, fără sarmale și fără mâncare din borcanele pentru copii de 6-7 luni. Si încă un articol la fel de ok pe aceeași temă.

Am mai găsit şi nişte tabele cu fructe, legume, carne sau brânzeturi şi vârsta de la care se pot da bebeluşului sau până când sunt interzise.

Carne, ouă şi peşte aici.

Lactate aici.

Cereale aici.

Alimente interzise aici.

Fructe aici.

Sper să mai fie de folos cuiva, că mie mi-a fost.

Variante meniu pentru bebe

2011-01-13T14:38:00.003+01:00

Variante meniu pentru bebe care s-au obişnuit deja cu gusturile, găsite pe forumuri, deci nu înseamnă că sunt 100% de acord cu ele, dar te mai poţi ghida sau poţi compara:

Un bebe de 8 luni are următorul program:

ora 6-7 lapte de la sân; ora 8-9 lapte praf (150-180 ml); ora 11-12 măr cu brânză / măr cu cereale / iaurt cu cereale; ora 14 piure zarzavat + 2 linguriţe carne pui sau gălbenuş ou sau carne vită sau ficăţel de pui; ora 18 iaurt cu cereale sau lapte cu cereale; ora 20.30-21 lapte praf (150-180 ml) + alăptat la cerere în timpul zilei.

Supă pentru 2 zile: 3 morcovi potriviţi, 2 rădăcini pătrunjel, 1 rădăcină păstârnac, o bucăţică de ţelină, un ardei gras mai mic, o ceapă medie, o bucăţică de sfeclă roşie, un cartof, uneori dovlecel, conopidă.

Piure legume pentru 1 masă: morcov, pătrunjel, păstârnac, puţin cartof, conopidă şi dovlecel. Toate se amestecă în blender. Adaugă şi ulei de măsline. Iese cam 180-200 ml şi bebe papă tot.

Alt bebe (nu ştiu ce vârstă, dar bănuiesc că are undeva pe la 6 luni jumate) papă 180 ml lapte la 5-6 dimineaţa şi la 9-10 la fel. pe la 12-13 o banană cu măr sau kiwi sau portocală, la 16-17 supă de legume sau piure de legume. La 19-20 cereale.

Un bebe de 10 luni are următorul meniu: ora 6 aprox. 220 ml lapte, ora 9.30 banană cu brânză sau măr cu biscuite, ora 14 supă legume + carne pui sau vită şi ou cu spanac şi cartof sau ficăţel de pui cu cartof, la ora 18 iaurt cu brânză şi mămăligă sau cereale, iar la 21 lapte.

Alt bebe de aproape 6 luni se trezeşte la 7, primeşte 150-200 ml lapte, aprox. 80g piure de fructe (măr, piersică, banană) la ora 10, aprox. 100g piure de legume la ora 13 (pătrunjel, ţelină, păstârnac, dovlecel, cartof, puţină ceapă, morcov, carne pui), 150 ml lapte la ora 17 şi aprox. 200 ml lapte cu cereala seara. Mai primeşte ceai şi suc de fructe în timpul zilei. Urmează să primească biscuiţi şi brânză de vaci.

Alt program:

ora 8.30-9 lapte (~250g); ora 11.30-12 fructe pasate simple sau cu biscuite (~ 350g); ora 14.30-15 supă cu carne / paste / pâine şi felul 2 piure de legume cu ou sau cu carne de pui sau vită (~350 g); ora 18 cereale cu lapte, cereale cu iaurt, iaurt cu 4-5 biscuiţi (~150g), mămăligă cu brânză şi smântână, mămăligă cu smântână şi ou, brânză cu suc de roşii sau cu suc de morcovi, brânză cu suc de portocale sau brânză cu banană (~200g).

Încă un program: ora 7 - lapte de la sân; ora 11 jumătate banană amestecată cu o piersică şi un Danonino; ora 15 piure legume (1 dovlecel, 2 morcovi amestecate cu 1 Danonino); ora 19 - 2-3 măsuri cereale amestecate cu Danonino + gustă din mâncarea părinţilor. Despre iaurt în alt post.

Un bebe de 10 luni jumate papă puţin şi mai des: la 8 lapte, pe la 10-11 banană, măr cu biscuite, la 13.30 supă de legume cu carne sau piure cu carne; la 16-17 iaurt sau pişcot cu lapte, la 18 gustare o banană sau măr sau corn cu gem şi la 20 lapte şi somn până dimineaţă.

Încă un bebe de 10 luni papă aşa: 120 ml lapte cu 4 linguriţe cereale + 2-3 biscuiţi sau banană sau kiwi, apoi caşcaval + pâine, la prânz piure mai moale (din cartof, praz, morcov, dovlecel, ţelină, pătrunjel, gulie, sfeclă roşie, varză, mazăre, fasole verde, conopidă, ardei şi roşie foarte puţină) în amestec cu gălbenuş de ou sau carne (de pui, vită sau peşte). Acest bebe papă ficăţel de pui amestecat doar cu spanac. La orele 17-18 papă iaurt cu biscuiţi şi un fruct sau măr ras cu brânză şi biscuite. Seara primeşte tot piure de legume cu carne. Primeşte apă la cerere, sucuri din fructe preparate acasă (nu prea îi plac) şi lapte de la sân.

Un bebe de 11 luni are program făcut de mămica lui: ora 10 cereale cu lapte (~220ml), ora 13 ciorba zilei (cea preparată special pentru el nu-i place), ora 16-17 mămăligă cu ou şi brânză sau piure; ora 19-20 fructe cu biscuiţi sau Danonino cu brânză de vaci, ora 21.30 lapte cu cereale. Se mai trezeşte noaptea şi bea lapte cam 230 ml.

Când mai adun, mai postez.

Diversificare - înainte şi după supa de legume

2011-01-11T14:17:00.005+01:00

Of.. diversificarea asta..

Cu cât citesc mai mult, cu atât mă bag în ceaţă :(

Cărţile ce le-am mai răsfoit îmi par destul de învechite.. dar rămân un punct de plecare. Şi rămân o gramade de întrebări: cu ce e bine să începi diversificarea? Din ce legume să faci supa? Când introduci iaurtul şi brânza? Carnea şi ficatul de pui sau curcan.. Pfuu ce de detalii..

Fiecare face cum crede, cum a fost sfătuită sau o variantă de mijloc. Şi noi am ales varianta de mijloc.. medicul ne-a zis de pe la 5 luni să începem cu suc de fructe, ca să se obişnuiască cu alte gusturi, dar eu am aşteptat să împlinească bebe 6 luni. Am început cu suc de mere, am continuat cu morcov.. şi apoi alte fructe: portocale, pere şi amestec de mere cu morcov, mere cu pere sau cu 2 feliuţe de mandarină. Mai mult de 50 ml n-a mâncat niciodată. În ultimele zile chiar mai puţin.. oare începe să facă figuri? :) Ştiam că para poate balona, deci n-am pus prea multă, doar 1-2 felii, ca să nu fie mereu suc de mere sau suc de mere cu morcovi. Şi n-am avut probleme.

La supă am pus rădăcinoase albe (pătrunjel, păstârnac, o feliuţă de ţelină), morcov şi un cartof mic. Citind şi recitînd forumuri am aflat că pentru prima supă e de ajuns doar morcov, dovlecel şi un cartof. Şi am pus şi eu dovlecel. Apoi am aflat că multe mămici au pus şi ţelină de prima dată, ca să se obişnuiască bebe cu gustul, să n-o refuze mai târziu. Plus că ţelina are multe vitamine (A, B, C, K şi PP) şi minerale (K, Mg, Fe, P, Mn, Ca şi Na) şi ajută la digestie. Asta e.. am pus deja ţelină, n-a strâmbat din nas.

Când au trecut 8-10 zile cu noua supă în meniu se pot da legume pasate. În zeama în care se fierb legumele de mai sus se poate adăuga şi o ceapă, doar pentru gust, dar care nu se pasează.

Şi după 5-6 zile se poate adăuga şi ardei şi roşie. Din a 7-8-a zi se pot pune câteva picături de ulei de măsline - dă un gust mai bun piureului de legume. Şi din a 9-10-a zi se pune carne de pui sau de curcan (piept sau pulpă superioară), bine pasate. La început se dau câteva linguriţe de supă, nu mai mult de 10 ml, treptat se creşte cantitatea. Iar carnea nu mai mult de o lingură la o masă.

Apoi se dă gălbenuş de ou bine fiert. Se dă într-o zi un sfert, a treia zi jumate, a cincea zi se dau 3 sferturi şi a şaptea zi unul întreg amestecate cu piureul de legume. Se intercalează: o zi carnea de pui, o zi gălbenuş ou. Când se introduce şi ficat de pui se intercalează şi el. Nu se dau in aceeaşi zi toate alimentele de care povesteam.

(va continua)

7 luni! M-am săturat de suc, vreau să măăăănââânc!

2011-01-08T18:24:00.006+01:00

Azi bebele nostru împlineşte 7 luni..

Ce s-a mai întâmplat în ultima vreme în viaţa lui şi-a noastră? Ce planuri mai avem?

Când se vede în oglindă zâmbeşte şi întinde mâinile către faţa zâmbăreaţă. Băiţa se desfăşoară acum în cada mare, tot în cădiţa lui.. dar acum poate da din mâini şi din picioare fără să inundăm casa :) Am introdus şi spuma.. dă cu mâna în ea să sară în toate părţile. Trebuie să caut ceva de făcut baloane de săpun, cred că i-ar plăcea.

Apucă deja câte o jucărie în fiecare mână şi dacă vrei s-o iei nu ţi-o dă, o ţine bine. Mă cam trage de păr, încerc să-i explic că mă doare.. şi încă mai am de explicat. Când a făcut ceva "nepermis" am încercat să-i distrag atenţia cu jucării sau cu altceva, ca să nu insiste să tragă de ceva sau să arunce cu ceva. Bineînţeles că prezintă şi el interes pentru cabluri, laptop şi telefon, la fel ca toţi bebeluşii.

Cred că sunt deja 2 săptămâni de când l-am lăsat şi singur un pic.. am lipsit vreo 3 ore, am fost la film.. a fost pentru prima dată când l-am lăsat cu bunicii mai multă vreme. S-a jucat, a dormit, s-a trezit şi iar s-a jucat.. nu a observat lipsa mea. Să vedem când mai apar aşa ocazii :) De-acum poate apărea frica de despărţire, dar mi-e teamă să nu devină dependent de mine, mai ales că stăm împreună doar noi doi mai toată ziua. Hai, să nu-mi fac griji inutile de pe acum.

Dacă îl ţinem de mâini, se ridică singur câteodată în genunchi, alteori direct în picioare. Dacă îl ţinem de subţiori, face paşi.. mişcă din bazin.. zici că dansează :)

Vorbeşte pe limba lui când vrea el. Când se străduieşte să râgâie, face "aaaaa" de multe ori şi se mişcă înainte-înapoi, ca să iasă aerul afară.

Acum am păpat fructe - suc din diferite tipuri de mere şi pere. Apoi am amestecat şi suc de morcov. Apoi am pasat mărul şi morcovul şi i-am dat piure de fructe. Apoi am mai adăugat şi pară sau mandarină sau un pic de banană. Le-a acceptat pe toate. Aş vrea să-i dau şi cereale sau biscuite mărunţit (fără gluten) amestecate cu piureul de fructe, ca să înveţe şi altă consistenţă a alimentelor. Plus că mie mi-a plăcut tare mărul cu biscuite când eram mică.

Mâine încercăm şi supa de legume şi apoi piure de legume. Şi peste 2 săptămâni păpăm şi carne de pui. Şi aş putea să-i mai dau iaurt, brânză de vacă, ficat de pui sau gălbenuş de ou fiert.

Supa de legume va fi la început din morcov (ştie gustul deja), pătrunjel, păstârnac, ţelină şi un cartof mic, foarte bine curăţate şi spălate, puse la fiert în 300 ml apă, pentru 90minute la foc mic (o oră jumate e de ajuns, altfel s-ar putea să-i dai să mănânce legume coapte). Dacă e ok şi-i place, adaug şi o ceapă mică.. Dacă face mutre şi refuză.. scoatem ţelina sau altă legumă. Şi când am ajuns la 80-100ml de supă pasăm şi nişte legume în supă şi apoi carne de pui pasată.. şi încet-încet diversificăm meniul.

Am avut emoţii, dar am uitat de ele.. acum mă gândesc ce să pregătesc să fie atractiv pentru el, să aibă gust bun şi să vrea să mănânce.

Aproape 7 luni..

2011-01-07T01:18:00.006+01:00

Mă apuc uneori să citesc ce-am scris.. uneori parcă citesc blogul cuiva străin, am uitat de toate sentimentele ce m-au încercat atunci.. şi mă supăr :( Cum am putut uita? Şi-apoi, se întinde cineva către mine şi mă trage de tricou.. şi văd de ce am uitat. Nu am uitat, ci s-a transformat totul în altceva.

Am vrut de multe ori să mă opresc din scris.. nu a fost şi nici nu este o corvoadă.. e ceva ce fac de plăcere, de cele mai multe ori pe la 1-2 noaptea, în loc să dorm. Şi scriu aici că să nu uit. Să îmi amintesc cum era sau cum este. Este incredibil cât de repede se schimbă un copil, câte lucruri învaţă să facă de la o zi la alta. Peste ani şi ani o să-mi amintesc că i-a ieşit primul dinte în decembrie, la aproape 6 luni, atunci am început să-i dau să mănânce şi altceva decât lapte, că se târa înapoi, nu înainte (trebuie să încarc filmuleţul) la aproape 7 luni.. când va spune "ma-ma", când va merge singurel.. chestii din astea. Deja am uitat când s-a rostogolit singur, când a început să ne zâmbească pentru că ne recunoştea şi multe alte chestii importante atunci :(

M-am recitit şi am văzut că felul în care scriu e optimist şi pozitiv.. Nu am pomenit nicăieri de probleme şi ar fi trebuit. La momentele alea nu mi s-au părut probleme şi nu mi se par nici acuma, dar trebuie spuse pentru viitor, pentru că suntem oameni şi obosim.. şi din cauza oboselii spui lucruri sau faci chestii pe care nu le-ai face în mod normal. Asta e partea la care nu prea m-am descurcat. Nu vreau să dau vina pe hormoni, deşi asta e explicaţia oficială.. îşi cam fac de cap hormonii după ce naşti şi dacă nu ai suport în cei apropiaţi.. e cam nasol. Şi cu toate astea, tot ai momente când te simţi singură pe lume şi o poţi lua razna şi de aici alte probleme - depresie, poţi pierde laptele etc. La partea asta nu am ce scrie pentru că nu ştiu cum e, din fericire.

Şi se pare că sunt şi exagerată câteodată când vine vorba de bebe. Aşa spune Rudi. Eh, facem cum simţim, nu? Poate nu am încă încredere 100% în intuiţia mea şi o super verific. Pe ea, pe intuiţie :)

Altă chestie pe care am făcut-o şi am sperat că eu n-o să fiu aşa.. m-am pus de multe ori pe locul 2, nu prea am avut grijă de felul în care arăt.. părul strâns mereu, machiaj doar când ieşeam afară, aceleaşi haine, tenişi, nu tocuri. Acum, aştept reducerile să fac nişte achiziţii :)

Dar ştiu toate astea şi din când în când mi le amintesc şi mă schimb. Pentru o perioadă şi-apoi iar trebuie să-mi amintesc.. Până la urmă o să învăţ priorităţile.

Mă duc să dorm că e cam târziu.. şi o să fiu obosită şi cine ştie ce mai fac sau mai zic. Şi nu mai e nicio eclipsă de lună în curând, că să dau vina pe ea :)

Ştiri vechi şi noi de an nou..

2011-01-01T13:50:00.005+01:00

N-am scris de anul trecut şi prea s-au întâmplat multe.. şi dacă nu le notez, le uit..

Avem 2 dinţişori, care se văd foarte bine.. alţii încă n-au apărut, deşi îi bănuiam pe aproape. Din ce am tot citit, oamenii ăştia mai învăţaţi ziceau că următorii apar la 2-3 săptămâni. La noi a trecut aproape o lună de când am aflat de primul dinţisor.. Eh, toate la vremea lor.

Stăm în funduleţ.. şi ne pregătim de mers în 4 labe. Se întinde şi vrea să plece.. încă mai cade în nas sau pe-o parte, dar tot mai rar.. Un picior reuşeşte să-l pună în poziţie, celălalt rămâne captiv sub fund. Ce să facem dacă e greu funduleţul? :) Dacă este în pătuţ sau pe marginea mare de la canapea şi are un sprijin pentru mâini, încearcă să se ridice în genunchi.. mai exersăm şi reuşim până la urmă. Până de Paşte cred că o să mergem cu ajutor..

Păpăm amestec de sucuri de fructe: mere, pere, morcov.. am încercat să pun şi puţină pulpă de fruct.. cam strâmbă din nas, dar papă :) Urmează şi alte fructe şi de săptămâna viitoare ne băgăm la zeamă de legume fierte, că supă nu prea e aia.

Bebe spune mai multe sunete.. "nghe, ghi, ai, aga, aha, deah" şi mai sunt.. Am avut câteva săptămâni în care a bolborosit cu muuulta salivă (făcea ca un tractor), a învăţat-o şi pe Ay să facă aşa.. acum am văzut că încearcă să mă imite când îi zic "ma-ma". Doar face cu guriţa aşa uneori, încă nu se aude niciun sunet..

Am mai observat că se cam sperie când e lume multă în jurul lui şi gălăgie în acelaşi timp şi plânge cu nişte lacrimi maaari, ca de crocodil. În rest e zâmbareţ şi curios şi cuminte. Şi nu ni se pare doar nouă cuminte. Toată lumea zice asta.

Am mai avut parte de-o bubiţă pe funduleţ.. tare dubioase sunt astea.. şi e mai nasol că nu ştim de unde apar. Medicul zice doar că, în ultimii ani au apărut nişte chestii (viruşi/bacterii) foarte rezistente la medicamente sau soluţii dezinfectante care dau tot felul de infecţii bebeluşilor - conjuctivita sau probleme ale pielii. Am folosit Oximed pentru bubiţa de pe fund şi a trecut. Mai punem şi 2 picături de Cristal Violet (violet de genţiană) în apa de băiţă, care este un bun dezinfectant, aşa preventiv. Am primit şi o listă de chestii pe care e bine să le ai în casă - un supozitor Paracetamol pentru febră peste 38,5 grade, Debridat pentru vărsături sau diaree şi Aerius pentru alergii, dar nu l-am mai găsit în nicio farmacie din zonă.

La mulţi ani!

2011-01-01T13:38:00.003+01:00

Bilanţul pe 2010 e scurt, dar cuprinzător: ne-am mutat din Bucureşti, am locuit o lună şi ceva în Germania, am botezat o fetiţă, am pierdut 3 bunici, s-a născut primul nostru copil, ne-am mutat în altă ţară, suntem sănătoşi şi fericiţi.

Lista pentru 2011 nu este încă finalizată, dar ne dorim să ne schimbăm stilul de viaţă, vestimentar şi de gândire - să fim mai optimişti adică:), să facem mai mult sport, să mâncăm mai sănătos şi mai diversificat - şi noi şi bebe :), să vizităm locuri noi, să ne întâlnim cu toţi cei dragi mai des, să fim sănătoşi, fericiţi şi norocoşi.

Şi sperăm să se împlinească dorinţele puse astăzi, şi ale noastre şi ale voastre!

Crăciun fericit!

2010-12-26T15:24:00.007+01:00

A venit şi primul Crăciun pentru bebele nostru. Nu ştiu cât şi-a dat el seama de ceea ce se întâmplă, a observat el mai multă agitaţie şi mai multă lume decât de obicei. I-am arătat bradul.. bineînţeles că i-au plăcut luminiţele în mod deosebit şi saloanele, pentru că foşnăie :) Moşul a venit mai repede pentru copiii mici.. în seara de Ajun :) L-am aşteptat împreună cu Ay şi Marc.. şi încă o fetiţă sau două.. sau un baietel care sunt pe drum.. sărbătorim la anul mai bine :)

Cred că mai apare un dinte.. că prea e mârâit bebe în ultimele zile şi roade tot ce poate.

Păpăm suc de mere şi am introdus şi morcov. Am încercat să-i dau măr copt, bine pasat, dar nu prea l-a agreat şi a vomitat puţin. Cred că textura mărului copt sau gustul nu i-au plăcut.. eh, mai încercăm mai încolo.. O să pregătesc zilele astea şi piure de fructe, să vedem cum reacţionează la ele. Şi urmează supica de legume şi apoi bag şi legume pasate în supă. O să notez reacţiile, ca să-i povestesc peste ani şi ani. Deocamdată nu am înlocuit nicio masă de lapte, sucul de fructe şi legume vine cam între mese şi mai mult de 25 ml nu a vrut. Îl alăptez în continuare, mai este lăptic şi încurajez proaspetele mămici sau viitoare mămici din jurul meu să facă tot ce pot ca să alăpteze. Eu cred că e mai mult decât "n-am mai avut lapte". Trebuie să mănânci mai des şi mai puţin, nu mai rar şi mai mult atunci când alăptezi, să nu te enervezi sau stresezi.. să fii relaxată, să fii una cu bebe şi atunci totul merge ca pe roate. Natura are grijă, dar mai trebuie ajutată pe alocuri.

Nah, fiecare face cum poate, cum vrea.. ideea e că trebuie să te străduieşti puţin, să ai grijă de tine, să nu răceşti şi să iei medicamente interzise de exemplu.

Chestii faine..

2010-12-17T21:25:00.008+01:00

Zilele astea am cam stat pe youtube :D şi-am ascultat cântecele de Crăciun, colinde cântate de diverşi.. iar unele au avut un efect deosebit asupra lui bebe..

Şii-am mai găsit o variantă a cântecelului nostru ce leagăn - Brahms' Lullaby.. tre să-l învăţ şi pe ăsta.. că tare e fain :) Şi încă o variantă cântată de Jewel.

Despre primele alimente solide am găsit un filmuleţ interesant..

Şi-am pregătit o reţetă învăţată de la naşa noastră de căsătorie.. îi zicem prăjitură Nancy. O să scriu şi reţeta mai târziu.. ca s-o am la îndemână, oriunde aş fi.

Am păpat suc de mere..

2010-12-14T13:12:00.007+01:00

Deci, eu am ales prima variantă de care povesteam ieri. I-am dat suc de mere între masa de la 10 şi cea de la 13. S-a strâmbat puţin, dar a mâncat tot ce i-am dat, adică aproape 3 linguriţe.. dacă socotim şi ce e pe baveţică.

Mâine tot măr, 5-6 linguriţe. Şi apoi probăm şi sucul de morcov. Dacă îl refuză o să-l amestec cu sucul de mere şi dacă nu-l vrea, mai încercăm mai încolo. Peste 2 săptămâni trecem la măr pasat crud sau copt în cuptor - îi ofer ambele variante. Şi-apoi mai vedem noi.

Şi în toată nebunia asta cu mâncarea, cu ce începem, cum va reacţiona.. am uitat să notez că bebe mai are un dinţişor.. şi am prins un moment în care se pot vedea puţin. Al doilea dinte ne-a dat mai mult de furcă, dar a ieşit.

Mâncăm şi noi altceva?

2010-12-13T17:13:00.007+01:00

Am ajuns şi la acest moment - diversificarea.

N-are rost să enumăr zecile de site-uri şi sutele de păreri despre primele alimente la bebe.. e clar, fiecare are altă părere.. şi de câteva ori m-am întrebat "oare cum să fac să fie bine?".

Răspunsul e simplu.. ne adaptăm. Încercăm de toate.. bineînţeles fiecare la vremea lui.

Cu ocazia documentării pe această temă am dat iar de tot felul de mămici, unele care aplică tot ce zice medicul fără să comenteze (şi rău fac), alte mai cer o părere şi de la alte mămici sau medici. Eu n-am aplicat ce-a zis doctoriţa noastră, deşi îmi place cum gândeşte şi o respect.

Ea mi-a recomandat să încep cu sucurile de acum o lună.. ca până ajungem la 6 luni să fie deja obişnuit cu gusturi noi şi să începem să păpăm mai multe alimente noi. PediatrA de la spital ne-a recomandat să alăptez până la 6 luni şi aşa am făcut. Fiecare femeie pe care am întălnit-o în această perioadă m-a întrebat dacă alăptez şi fiecare m-a încurajat s-o fac până la 6 luni, dacă pot. Am avut lapte (şi încă mai am) şi am alăptat exclusiv la sân şi încă alăptez. I-am dat mai dat şi ceai de fenicul sau Baby Calm când trebuia să-i dau calciul, dar cu linguriţa. Şi-am mai povestit eu că deja îmi conduce el mâna cu linguriţa la gura lui. Şi n-o mai respinge.. Chiar deschide gura larg, să intre bine linguriţa.. şi o "savurează".

De câteva zile mă pregătesc emoţional.. poate mă stresez prea mult, dar vreau să fac cum e bine pentru bebe. Nu am început mai devreme pentru că bebe încă nu stătea singur în funduleţ, pentru că funcţiile intestinului nu erau îndeajuns dezvoltate şi pentru că de puţin timp a devenit curios şi atent la noi când mâncăm. Semne că ar trebui să păpăm şi altceva decât lapte mai sunt.. întinde mâna spre mâncare.. ne-a văzut pe noi şi vrea şi el.

Site-urile româneşti preiau aceleaşi informaţii, nu ştiu de unde. Se aplică şi de data asta. Le traduc şi gata. Site-urile străine se străduiesc mai mult :) Conţinutul diferă. Americanii recomandă cerealele de orez că aliment de început şi ca moment - seara. Pentru că laptele nu mai e îndeajuns pentru bebe şi cerealele amestecate cu lapte sunt mai săţioase şi bebe poate dormi toată noaptea. Tot pe site-uri din America am găsit recomandări că se poate începe cu banană pentru că are gust dulceag, un gust pe care copii îl ştiu deja.

Site-urile de la noi şi medicii pediatri recomandă să începem cu suc de fructe sau legume. În prima zi 2-3 linguriţe şi apoi creştem cantitatea până la 30-50 ml pe săptămâna, dar nu mai mult de 150 ml/zi. După ce s-a obişnuit cu un fruct, putem introduce alt fruct şi apoi amestec de fructe.

Fructele au efect laxativ şi de aceea trebuie urmărit scaunul bebeluşului pentru a vedea care fructe provoacă probleme. Cele mai multe site-uri recomandă sucul de mere sau de morcovi.

După 8 luni se pot da sucuri de pere, mandarine, portocale, grepfruit sau ananas.

Fructele cu seminţe, ca zmeura, căpşunile sau kiwi e recomandat să fie date după 1 an, pentru că pot provoca reacţii alergice. Noi oricum le aşteptăm pe cele adevărate, crescute la bunica în grădină, care au gust.. şi numa' bine că bebe împlineşte 1 an în acea perioadă.

Am notat că trebuie să-i dau suc proaspăt stors, doar în căniţa lui, la temperatura camerei.

Am mai găsit şi nişte informaţii cam contradictorii.. unii zic că trebuie să-i dau sucul undeva, în prima parte a zilei, între mesele de lapte, alţii în timpul mesei de lapte.. înainte de a termina.

Vedem mâine.

6 luni deosebite..

2010-12-08T13:58:00.003+01:00

Mă repet.. pentru că am mai avut un post cu acelaşi titlu.. Dar, ăsta e adevărul :)

Avem 6 luni astăzi. Am mai bifat un control la medic.. ca să putem face vaccinul. Bebe are 8.430 g şi 73 cm. Măsuratorile de la cap şi corp nu le mai ştiu şi bebe doarme acum când scriu eu..

S-a bucurat s-o vadă pe tanti doctor.. şi n-a plâns deloc şi am înţeles că sunt destul de dureroase injecţiile alea. Cred că la vaccinul de 1 an o să fie mai greu, că înţelege deja ce e aia durere şi că tanti aia o provoacă.

În rest suntem bine.. şi noi şi bebe. Bebe cred că pregăteşte şi dinţişorul 2.. după-masa e mai mârâit, bagă tot în guriţă.. dar febră n-a făcut.

Ne pregătim şi noi de sărbători.. căutăm cadouri pentru finuţa noastră, pentru bebe, pentru bunici, pentru unchi şi mătuşi si prieteni dragi. Are cineva sugestii de cadouri? :)

Dintii...

2010-12-05T20:59:00.003+01:00

Ştiu că se zice "cu cât ies dinţii mai târziu, cu atât vor fi mai buni/ mai sănătoşi / mai frumoşi". Ceva adevăr este acolo, pentru că dacă apar târziu, se pot strica mai târziu. Ce înseamnă devreme sau târziu în cazul ăsta? O erupţie precoce înseamnă că dinţii de lapte apar înaintea vârstei de 4 luni, iar cei definitivi cu un an înaintea termenului normal (aproximativ pe la 5 ani). O erupţie tardivă înseamnă cu un an după termenul normal pentru dinţii definitivi şi tot ce apare după 10 luni pentru dinţii de lapte. La cei mai mulţi copii, dinţişorii apar în jurul vârstei de 6 luni.

Printre cunoscuţii noştri cu bebe.. la unii au apărut la 8 luni, la alţii încă nimic, deşi au puţin peste 9 luni.

Găseşti pe net şi prin cărţi scheme şi reguli legate de ordinea apariţiei dinţişorilor. Dar, trebuie precizat şi de data asta.. fiecare copil e unic, la fel şi dinţii lui.. Medicii stomatologi au infirmat teoria conform căreia dinţii care apar mai devreme, n-ar fi aşa de buni / puternici. Contează mai mult moştenirea genetică şi felul în care îi îngrijeşti de la început, mai ales pe cei de lapte.

Din cele citite până acum, am tras o concluzie.. toţi "scriitorii" de articole spun că mamele nu prea dau importanţă dinţişorilor de lapte pentru că "oricum pică". Se poate să fi fost aşa mai demult, datorită lipsei de informaţii şi a timpului alocat creşterii copilului. Eu vreau să cred că mămicile de azi sunt mai atente cu pruncii lor, îi învaţă de mici să se spele pe dinţi şi au grijă la cantitatea de zahăr din alimentaţie.

La noi, mugurasul apărut acum 2 zile a venit la aproape 6 luni.. deci nu-mi fac griji că ar fi venit prea repede.. mi-era teamă doar de episoadele faimoase care preced acest eveniment - mârâială, agitaţie, febră. Dar am scăpat de data asta. Acum masăm gingia de lângă vârful dinţişorului apărut pentru că simt că şi al doilea e pe drum. Se pare că nu am ştiut să-l descopăr pe primul, deşi l-am verificat zilnic.. Al doilea nu cred că ne mai ia prin surprindere :)

Dinţii sunt extrem de importanţi pentru viitorii dinţi (pierderea unui dinte de lapte poate duce la probleme ortodentice), pentru alimentaţie (pentru muşcat şi mestecat), pentru dezvoltarea limbajului (cu ajutorul dinţilor poate pronunţa toate literele / silabele / cuvintele) şi pentru încrederea în sine a copilului (dinţi cariaţi sau lipsa lor pot da motiv de glume celorlalţi copii).

Deci, lista de cumpărături trebuie actualizată - periuţă de dinţi.

Şi dacă tot nu l-am obişnuit cu biberonul, nu cred că ne apucăm de acum să-i dăm seara, la culcare un biberon de liniştire. Încă mai am de citit despre cariile de biberon, prima vizită la stomatolog şi metode de prevenire a problemelor.

Premiere..

2010-12-03T15:06:00.006+01:00

Oare cu care să încep?

Bebe are 5 luni, 3 săptămâni şi 4 zile si azi am observat că un dinte îşi face loc în gingie, ca să iasă la suprafaţă.. Incisivul central stâng se vede puţin şi se simte când pui degetul. Speram să mai amânăm momentul, ca să aibă dinţi puternici.. dar las că avem noi grijă de ei.. îi spălam, îi periem să fie frumoşi şi sănătoşi.

Când să mă mai interesez de jucării de ros, de geluri calmante? Că dinţii lui au hotărât că trebuie să iasă. A ros chestii, dar parcă nu mai mult ca de obicei.. Şi nici n-a salivat mai mult ca până acum. Acum, că am observat dintele, parcă duce mereu mână la guriţă :) Febră n-a avut, mârâit n-a fost.. şi nici gingii roşii, că m-am uitat la el în fiecare zi.. Sper să fie la fel şi cu restul.

Starea lui nu pare schimbată.. E mai tot timpul zâmbăreţ şi vorbăreţ. S-a manifestat şi azi, când am ieşit cu toţii în oraş la masa de prânz.. adică la cantina la care mănâncă Rudi când nu are pachet de acasă :) Un loc fain, o grămadă de feluri de mâncare, nu ştii pe care să le alegi.. şi destul de ieftin pentru zona în care e.. Nu se compară cu multe cantine din Bucureşti.

Tot azi am fost şi prima dată cu metroul în Budapesta.. La fel.. nu se compară cu Bucureştiul, dar de data asta.. 1-0 pentru Bucureşti, pentru că acolo metroul este mai modern, mai frumos, mai silenţios.. mai multe scări rulante, că să coborî sau să urci.. Budapesta are tot sistemul diferit.. Cumperi bilet, de secţiune (3 staţii) sau un drum.. Compostezi şi coborî.. nicio barieră. Dar te verifică la coborîre. Metroul circulă la 2-3 minute. Staţiile sunt destul de scurte. Şi surpriza a fost că am putut ajunge la Duna Plaza mall direct de la metrou fără să mai ies la suprafaţă :) Chestia asta se întâmplă în multe locaţii - la piaţa Lehel, la mall West End.. şi cred că mai sunt şi altele.

Şi tot azi, bebe a stat în cărucior în funduleţ.. toată plimbarea prin magazin. De obicei stătea sprijinit şi de cele mai multe ori adormea imediat ce dădeam de caldură. Dar azi s-a prins cu mânuţele de marginea căruciorului şi s-a ţinut bine, să nu mai pice pe spate. Până a adormit.. E cald, muzică în surdină, căruciorul leagănă şi aduce somnul :)

S-a întors singur pe burtică..

2010-11-25T13:33:00.006+01:00

Azi dimineaţă l-am găsit pe burtică.. s-a întors singur-singurel, stătea frumos sprijinit pe braţe cu capul sus.. gângurea el ceva acolo ca să ne trezim să-l vedem. Era aşa drăguţ cum se uita la noi, parcă mândru de el.. c-a reuşit singur să se întoarcă. Poza nu prea arată asta, că se mişcă întruna..

Zilele astea parcă face tot mai multe chestii. Stă tot mai bine în funduleţ, se mai bălăngăne în dreapta şi-n stânga, dar e pe drumul cel bun. Mai nou adoarme aşa dintr-o dată, în timp ce-l ţinem în braţe sau în timp ce se joacă. Acum 2 săptămâni a adormit în braţele lui tati în timp ce el se uita la formula 1. Cred că zgomotul maşinilor a fost de vină. Însă alteori mie mi se pare că nu dă niciun semn de somn, şi pac.. îi cade capul în faţă.. se trezeşte un pic şi iar adoarme.. :)) A mai adormit molfăind jucăria.. Şi încet-încet o să mai notez momente din astea.